Când Adele a debutat în 2011 cu single-ul „Someone Like You”, balada ei a rezonat cu milioane de oameni din întreaga lume. După mai mult de un deceniu, aceasta rămâne una dintre cele mai populare melodii ale ei. Măiestria ei artistică, precum și a multor altora care au stăpânit arta de a ne atinge coarda sensibilă cu ritmuri lente și emoționante, are un mod de a gestiona durerea emoțională a inimii frânte și a pierderii. Nu există nicio îndoială că muzica le poate liniști sufletul unora și se pare că ar putea fi, de asemenea, un calmant temporar pentru durerea fizică.
Ascultarea melodiilor preferate ar putea reduce percepția durerii de către oameni, potrivit unui nou studiu publicat miercuri în revista Frontiers in Pain Research. Iar cele mai eficiente analgezice s-au dovedit a fi cântecele triste care detaliază experiențe dulci-amare și emoționale, relatează CNN, citat de G4media.
„Nu ia locul Tylenolului atunci când te doare capul, dar muzica poate ajuta la atenuarea durerii”, a declarat Patrick Stroman, profesor de științe biomedicale și moleculare la Universitatea Queen’s din Kingston, Ontario. El nu a fost implicat în cel mai recent studiu, dar a efectuat propriile sale cercetări privind relația dintre durere și muzică. Spre deosebire de alte medicamente, a remarcat el, nu există niciun efect secundar sau risc în cazul ascultării muzicii (trebuie doar să păstrați volumul la un nivel rezonabil).
Micul studiu a invitat 63 de tineri adulți să aducă două dintre melodiile lor preferate, iar singura cerință era ca acestea să aibă o durată de cel puțin 3 minute și 20 de secunde. Una dintre selecții reprezenta muzica lor preferată din toate timpurile, iar cealaltă era melodia pe care ar lua-o cu ei pe o insulă pustie.
De asemenea, cercetătorii i-au pus pe tinerii adulți să aleagă una dintre cele șapte melodii pe care echipa le-a considerat relaxante și care nu erau cunoscute participanților la studiu. (Cele șapte din care puteau alege au fost „Cotton Blues”, „Jamaicare”, „Légende Celtique”, „Musique de Film”, „Nuit Cubaine”, „Reggae Calédonien” și „Sega Mizik Kèr”).
Impactul cântecelor melancolice
Fiecare persoană a suportat bucăți muzicale de 7 minute, timp în care a fost instruită să privească fix un ecran de monitor în timp ce asculta muzica preferată, unul dintre cele șapte cântece instrumentale relaxante (fiecare dintre acestea având o durată de 6 minute și 40 de secunde) sau o versiune amestecată a ambelor cântece și a cântecului relaxant ales. Muzica încurcată era o amestecătură zgomotoasă a tuturor celor trei melodii, tăiate în fragmente și amestecate la întâmplare, astfel încât acestea nu mai aveau structura lor originală. Pentru 7 minute, oamenii stăteau în liniște.
În tot acest timp, cercetătorii au lipit un obiect fierbinte – similar cu o ceașcă de ceai fierbinte pe piele – pe antebrațul interior stâng al participanților.
Atunci când și-au evaluat experiențele, oamenii au fost mai predispuși să raporteze că au simțit mai puțină durere când au ascultat melodiile lor preferate, în comparație cu ascultarea cântecului relaxant necunoscut sau a tăcerii. Nici melodiile amestecate nu au redus durerea, ceea ce autorii au sugerat că este o dovadă că muzica este mai mult decât o distragere a atenției de la o experiență neplăcută.
Cu milioane de melodii disponibile, este posibil ca melodia preferată a unei persoane să nu fie aceeași cu aceea a altei persoane. După ce i-au intervievat pe participanți cu privire la cântecul pe care l-au adus și la evaluarea durerii, cercetătorii au descoperit că persoanele care au ascultat cântece dulci-amare și emoționante au simțit mai puțină durere decât atunci când au ascultat cântece cu teme liniștitoare sau vesele
„Este un rezultat foarte cool”, a declarat autorul principal al studiului, Darius Valevicius, doctorand în neuroștiințe la Universitatea din Montreal. „Cred că este ceva pe care eu și probabil mulți oameni îl percepem intuitiv: de ce ascultăm muzică dulce-amară, melancolică sau chiar spirituală.”
Persoanele care au ascultat melodii dulci-amare au raportat, de asemenea, că le-au trecut fiorii de mai multe ori – acele frisoane pe care le ai pe piele când asculți muzică plăcută. Această senzație a fost asociată cu evaluări mai mici ale neplăcerii provocate de durerea creată de obiectul fierbinte pe care au simțit-o în cadrul experimentului. Deși nu a fost studiat acest aspect, Valevicius a spus că el crede că aceste frisoane muzicale ar putea fi cauza acestor efecte de blocare a durerii.
Valevicius a emis ipoteza că aceste senzații ar putea fi semne de gating senzorial. Pentru a preveni supraîncărcarea creierului cu fiecare stimul din jurul unei persoane, creierul filtrează orice stimuli pe care îi consideră redundanți sau irelevanți. În acest caz, creierul ar putea să se acordeze la muzică și să filtreze unele mesaje de durere primite. În timp ce corpul nostru încă simte durerea, este posibil ca mesajele care să facă mintea noastră conștientă să perceapă durerea să nu fie transmise.
Probabil că pe muzică creierul se conectează cu sistemul pentru reglarea durerii, a spus Stroman. Capacitatea organismului de a angaja emoțiile și sentimentele ajută la evaluarea a cât de importantă este durerea în acel moment. Stroman și echipa sa de cercetare au folosit recent imagistica cerebrală pentru a capta ce se întâmplă în sistemul nervos central atunci când oamenii sunt expuși la durere în timp ce ascultă muzică. Cercetătorii au observat conectivitatea cerebrală care modifică muzica în mai multe regiuni ale creierului implicate în durere, memorie și procesarea stărilor emoționale subiective.
„Atunci când oamenii ascultă muzica care le place, după măsurătorile noastre, aceasta poate reduce durerea pe care o simțim cu 10%”, a spus el. Stroman a avertizat, totuși, că acest comportament nu este un analgezic suficient pentru a evita medicamentele sau serviciile medicale.
Cu toate acestea, nu este nimic rău în a alege o melodie mai optimistă, dacă aceasta este preferința dumneavoastră. Muzica oferă multe alte beneficii pentru sănătate, inclusiv reducerea stresului și un somn bun. Valevicius a spus că a îmbrățișat acest remediu: „Cu siguranță mi-am permis să mă răsfăț puțin mai mult ascultând muzică”.
