ATENȚIE! Cetățenii Republicii Moldova, aflați în prezent în Israel, sunt îndemnați să se înregistreze prin intermediul acestei platforme. Pentru întrebări sau asistență, conaționalii sunt rugați să contacteze Ambasada din Israel sau linia de urgență a Ministerului. Telefon de urgență: +972 527 789 772 și +972 7998396 în regim non-stop. Apel gratuit de la telefonul fix din orice localitate a Republicii Moldova: 0 80 090 990. Pentru apeluri de la telefonul mobil sau de peste hotare:  +373 22 188 000, inclusiv WhatsApp +37379818081. Din data de 7 octombrie până în prezent, 637 de cetățeni ai Republicii Moldova s-au întors în țară, iar în aceeași perioadă, 312 de cetățeni moldoveni au plecat spre Tel-Aviv. Moldovenii care vor să fie evacuați din Fâșia Gaza, rămân încă blocați, anunță autoritățile de la Chișinău.

În cea de-a 29-a zi de război, luptele Israel-Hamas continuă, dar și eforturile de pace. Liderul grupării Hezbollah din Liban a declarat că puternica sa miliție este angajată în lupte transfrontaliere cu Israelul și a amenințat o „escaladare” a lor în continuare. Hassan Nasrallah a avertizat că luptele de la granița Liban-Israel nu se vor limita la amploarea de până acum. Secretarul de stat al SUA Antony Blinken urmează să se întâlnească sâmbătă cu regele Iordaniei Abdullah al II-lea, după ce a părăsit Israelul fără vreun rezultat în eforturile sale de a asigura o pauză umanitară a războiului, scrie HotNews.

UPDATE Lovitura din apropierea spitalului Al-Shifa din Gaza City, cea mai mare unitate medicală din enclavă, a ucis cel puţin 15 persoane şi a rănit alte 50, vineri, potrivit autorităţilor sanitare administrate de Hamas. „Sunt îngrozit de atacul raportat în Gaza asupra unui convoi de ambulanţe în afara spitalului Al-Shifa”, a spus Guterres în comunicat. „Imaginile cu cadavrele împrăştiate pe stradă în faţa spitalului sunt sfâşietoare”, a adăugat el. Şeful ONU a precizat însă că nu a uitat „atacurile teroriste” ale Hamas în Israel şi „uciderea, mutilarea şi răpirile, inclusiv de femei şi copii”, reiterând totodată apelurile pentru eliberarea necondiţionată a tuturor ostaticilor deţinuţi în Gaza.

UPDATE Armata israeliană a anunțat sâmbătă că va permite circulația pe o autostradă-cheie din Gaza pentru o perioadă de trei ore, interval în care va înceta bombardamentele, transmite BBC. Forțele de Apărare Israeliene (IDF) a anunțat că va permite traficul pe una dintre cele două autostrăzi principale nord-sud din Gaza, astfel încât locuitorii din nord să poată fugi în sudul Fâșiei. Purtătorul de cuvânt al FDI a spus că drumul Salah al-Din va putea fi traversat timp de trei ore.

UPDATE Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat sâmbătă că întrerupe orice contact cu premierul israelian Benjamin Netanyahu din cauza acţiunilor Israelului în Fâşia Gaza, potrivit AFP.

UPDATE Hamas s-a pregătit pentru un război de durată în Fâşia Gaza şi crede că poate întârzia înaintarea Israelului suficient de mult timp pentru a-şi forţa inamicul să accepte o încetare a focului, au declarat două surse apropiate conducerii organizaţiei pentru Reuters.

UPDATE Israelul a respins ideea unei „pauze umanitare” în Fâșia Gaza și își continuă ofensiva împotriva Hamas cu o „operațiune terestră intensificată” și lovituri aeriene. Benjamin Netanyahu a respins ideea unui „armistițiu temporar” fără eliberarea celor 240 de ostatici duși în Gaza în urma întâlnirii de vineri la Tel Aviv cu secretarul american Antony Blinken, potrivit Gândul.

UPDATE Un oficial ONU a avertizat că „nu există niciun loc sigur în Gaza în acest moment”, multe dintre clădirile ONU adăpostind persoane strămutate din calea conflictului iminent. Ursula von der Leyen a ajuns sâmbătă la Kiev. „Sunt aici pentru a discuta despre calea de aderare a Ucrainei la UE. Sprijinul financiar al UE pentru a reconstrui Ucraina ca o democraţie modernă şi prosper”, a scris Von der Leyen pe platforma X. Ea a adăugat că cea de-a şasea sa vizită în Ucraina de la invazia rusă va implica, de asemenea, discuţii pe tema unui nou pachet de sancţiuni UE împotriva Rusiei, care ar urma să includă o interdicţie asupra diamantelor ruseşti, scrie Mediafax. Preşedintele CE se va întâlni cu preşedintele Volodimir Zelenskyy şi cu alţi oficiali ucraineni de rang înalt la Kiev, pe fondul îngrijorărilor că UE şi SUA şi-ar fi pierdut entuziasmul de a oferi ţării finanţare pe termen lung, scrie The Guardian. „Bineînţeles că subiectul extinderii va fi pe primul loc pe ordinea de zi, dar şi sprijinul nostru financiar şi militar”, a declarat Von der Leyen reporterilor. „Cel mai important mesaj este reasigurarea faptului că suntem alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie”, a adăugat Ursula von der Leyen.

UPDATE Business Insider a a publicat mărturia lui Valerie Dyksztejn, o femeie ucraineano-israeliană în vârstă de 43 de ani care locuia la Kiev când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022 și care se afla în vacanță în Israel când Hamas a atacat în octombrie, notează Adevărul.

UPDATE Consiliul Național de Securitate al Israelului și Ministerul Afacerilor Externe au emis un avertisment prin care cer „tuturor cetățenilor israelieni să manifeste o prudență sporită atunci când călătoresc oriunde în străinătate”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului israelian, Eylon Levy, citat de Jewish Chronicle.

UPDATE Apelul secretarului de stat al SUA, Antony Blinken, pentru o "pauză" în atacul Israelului asupra Fâşiei Gaza a evidenţiat modul în care aliaţii trec de la sprijinul necondiţionat pentru dreptul de a se apara al Israelului la concentrarea asupra crizei umanitare din teritoriul palestinian., relatează FT.

UPDATE Business Insider a a publicat mărturia lui Valerie Dyksztejn, o femeie ucraineano-israeliană în vârstă de 43 de ani care locuia la Kiev când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022 și care se afla în vacanță în Israel când Hamas a atacat în octombrie, notează Adevărul.

UPDATE Un oficial ONU a avertizat că „nu există niciun loc sigur în Gaza în acest moment”, multe dintre clădirile ONU adăpostind persoane strămutate din calea conflictului iminent, notează Mediafax.

UPDATE Statele Unite au confirmat pentru prima dată că zboară cu drone de supraveghere nearmate deasupra Fâşiei Gaza de când Hamas a lansat atacul asupra Israelului pe 7 octombrie. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul de brigadă Pat Ryder, a declarat că dronele operează „în sprijinul eforturilor de recuperare a ostaticilor”. „SUA desfăşoară zboruri neînarmate cu drone peste Gaza. Oferim sfaturi şi asistenţă pentru a sprijini partenerul nostru israelian în timp ce conlucrăm la eforturile de recuperare a ostaticilor”, a declarat Ryder.

UPDATE Războiul dintre Israel şi Hamas ar putea avea un impact semnificativ asupra creşterii economice şi a inflaţiei din Zona Euro, dacă presiunile asupra preţului energiei nu vor fi ţinute sub control, potrivit băncii americane Goldman Sachs, transmite CNBC.

UPDATE Conflictele armate din secolul al XX-lea au arătat că atunci când dominanții refuză să recunoască exigențele dominaților, aceștia din urmă se radicalizează și sunt convinși că numai violența îi poate elibera de opresiune, scrie istoricul tunisian Sophie Bessis în Le Monde.

UPDATE O dronă israeliană a tras o rachetă asupra casei din Gaza a şefului Hamas, Ismail Haniyeh, care se află în prezent în afara regiunii, relatează agenţia de presă Reuters, citând postul de radio Al-Aqsa al Hamas.

UPDATE Forțele terestre israeliene au anunţat că au încercuit şi se apropie de orașul Gaza, cel mai mare și mai dens centru din enclava palestiniană, sugerează imaginile din satelit și înregistrările video din surse deschise și oficiale. Analiza imaginilor realizată de CNN ajută la înţelegerea a ceea ce se întâmplă la sol. „Forțele IDF înconjoară Gaza din aer, de pe uscat și de pe mare, încercuind orașul Gaza și împrejurimile sale”, a declarat vineri Daniel Hagari, purtător de cuvânt al IDF. „Luptătorii avansează în luptă, distrugând infrastructurile teroriste supraterane și subterane și eliminând teroriștii”, a adăugat Daniel Hagari. De când FDI a lansat ofensiva terestră în Gaza, în urmă cu o săptămână, marcând cea mai recentă fază a războiului său împotriva Hamas, trupele sale au înaintat pe trei axe – de la granița de nord-vest a Gaza, de-a lungul coastei mediteraneene, de la nord-est, în apropiere de Beit Hanoun, și de la est la vest, de-a lungul sudului orașului Gaza – într-un efort aparent de a împărți Fâşia Gaza în două, notează Rador.

UPDATE Un înalt oficial de la Casa Albă a declarat, vineri, că eliberarea ostaticilor de către Hamas, cel puţin 240 de persoane conform armatei israeliene, "ar necesita o pauză foarte consecventă în conflictul" cu Israelul.

UPDATE Avocatul francez Francois Zimeray a anunţat vineri la Paris că va depune o plângere pentru crime de război, crime împotriva umanităţii şi genocid la Curtea Penală Internaţională (CPI) în numele a nouă familii ale victimelor israeliene ale atacului Hamas din 7 octombrie.

UPDATE Nou-născuţii, femeile şi copiii „suportă în mod disproporţionat povara” războiului din Gaza, au transmis mai multe agenţii de ajutor ale ONU într-o declaraţie comună, acrie News.ro care citează CNN.  

UPDATE Ministerul palestinian al Sănătăţii controlat de Hamas anunță că cel puțin 13 oameni au fost uciși în atacul din fața spitalului Al-Shifa din orașul Gaza, transmite BBC.

UPDATE Un înalt oficial american a declarat că Hamas a încercat să-și strecoare luptătorii din Gaza printre răniții scoși cu ambulanțele prin Rafah, amânând eforturile de evacuare a cetățenilor străini. Hamas a oferit Egiptului și SUA o listă a celor răniți grav pe care dorea să-i evacueze, împreună cu miile de cetățeni străini care doresc să plece. Oficialii americani și egipteni au descoperit că o treime dintre nume erau luptători Hamas, dintre care niciunul nu se număra printre cei 76 de palestinieni răniți evacuați în cele din urmă, potrivit HotNews.

UPDATE Societatea Semilunii Roșii Palestiniene (PRCS) a condamnat atacul unui convoi de ambulanțe care s-a soldat cu 15 morţi în Gaza, o lovitură confirmată de armata israeliană care a declarat că a vizat „o celulă teroristă a Hamas” care folosea vehiculul.

UPDATE Organizația britanică umanitară Oxfam transmite că este "extrem de îngrijorată” pentru viețile celor aproximativ 500.000 de persoane blocate în Gaza, precum și pentru cei peste 200 de ostatici israelieni, relatează Sky News.

UPDATE Miniştrii de externe din Iordania, Egipt, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Qatar se vor întâlni sâmbătă la Amman (Iordania) cu şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, pentru a discuta despre mijloace de a „pune capăt războiului din Gaza”, a anunţat diplomaţia iordaniană. Un oficial ONU a spus că organizația poate face din ce în ce mai puțin pentru a-i proteja pe cei din Gaza care încearcă să se adăpostească de lupte „Să fim foarte clari, nu există niciun loc sigur în Gaza în acest moment”, spune Thomas White, de la agenția ONU pentru refugiații palestinieni.

Ucraina a bombardat masiv Rusia în noaptea de luni spre marți, cu rachete ATACMS și sute de drone, susțin rușii, potrivit Kyiv Independent. De altfel, este vorba despre cel mai mare atac din acest an. Un atac cu drone, desfășurat noaptea trecută, a cauzat pagube unei facilități industriale din orașul Engels, situat în regiunea Saratov din Rusia. Autoritățile locale nu au oferit detalii suplimentare despre locul vizat. Engels se află la aproximativ 600 de kilometri de linia frontului din Ucraina. Aeroporturile din oraşele Kazan, Kaluga, Saratov şi Tambov au suspendat zborurile în urma atacului ucrainean cu drone.

Ascensiunea forțelor politice pro-ruse în Europa Centrală și de Est creează o amenințare semnificativă pentru efortul de război al Ucrainei, în special prin influențele asupra statelor cheie ca România, care joacă un rol vital în susținerea Kievului. Cel mai recent semnal al acestui trend este legat de alegerile prezidențiale din România, potrivit unui raport al Le Monde. Cea mai serioasă alertă pentru Ucraina sunt alegerile prezidențiale din România. Candidatul pro-rus Călin Georgescu a promis că va opri toate livrările de arme dacă va câștiga. Alegerile vor fi reluate, dar Georgescu și-ar putea întări scorul prin mobilizarea părții electoratului încă șocată de anularea votului, încă prost explicată de autorități.

UPDATE Noi sperietori de la Moscova! Nicolai Patrușev, consilierul liderului de la Kremlin, a declarat într-un interviu pentru publicația „Komsomolskaia Pravda” că Republica Moldova ar putea dispărea sau ar putea fi înghițit de un alt stat dacă va promova politici anti-rusești. Ministerul de Externe de la Chișinău a reacționat la aceste declarații pe care le califică drept ingerințe în treburile interne. În același interviu, Nicolai Patrușev a dat vina pe autoritățile de la Chișinău pentru criza energetică din stânga Nistrului, generată începând cu 1 ianuarie 2025, deși Rusia a sistat livrările de gaz și nu rezervat o rută de ocolire a Ucrainei, care a interzis tranzitul.

UPDATE În încercarea de a preveni un colaps economic, Vladimir Putin ia în considerare propuneri de înghețare a conturilor bancare rusești și de introducerea a raționalizării alimentelor, potrivit Express.co.uk. O analiză efectuată de un fost bancher de la Morgan Stanley (una dintre cele mai mari și importante bănci de investiții din lumea) a evidențiat că, din cauza cheltuielilor sale militare continue, economia rusă s-ar putea confrunta cu un colaps corporativ și bancar. Președintele rus Vladimir Putin a aprobat un buget record pentru apărare, punând deoparte 32,5% din cheltuielile totale ale guvernului pentru 2025, în valoare de 126 de miliarde de dolari, scrie Adevărul.

UPDATE Rusia este dispusă să negocieze „garanţii de securitate" pentru Ucraina, dar prioritatea sa în viitoare negocieri cu SUA va fi crearea unei noi arhitecturi de securitate în tot spaţiul eurasiatic, a declarat marţi ministru rus de externe Serghei Lavrov, care a subliniat că aşteaptă din partea preşedintelui ales al SUA, Donald Trump, „iniţiative concrete" pentru soluţionarea conflictului din Ucraina, relatează Reuters.

UPDATE Jumătate din energia electrică consumată în Republica Moldova, pe malul drept al Nistrului, provine din surse interne, inclusiv din energie regenerabilă, iar cealaltă jumătate o reprezintă importurile din România, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu.

UPDATE Vietnam și Rusia au încheiat marți un acord de cooperare în sectorul energiei nucleare, în cadrul unei vizite a prim-ministrului rus Mihail Mișustin la Hanoi. Acordul vizează intensificarea colaborării între Rosatom și compania de stat EVN.

UPDATE Rusia spune că a detectat o schimbare din partea președintelui ales al SUA, Donald Trump, și a echipei sale în direcția recunoașterii “realităților” de pe teren din Ucraina și consideră că acesta este un semn binevenit în timp ce se pregătește să studieze planul său pentru încheierea războiului.

UPDATE Republica Moldova a urcat 10 poziții în topul celor mai puternice armate ale lumii, întocmit de Global Firepower. Astfel, militarii moldoveni s-au clasat pe locul 134 din totalul de 145. ”Progres pentru Armata Națională a Republicii Moldova! În ultimul raport al Global Firepower, Armata Națională a avansat 10 puncte în clasamentul mondial al puterii militare. Creșterea nu este doar o cifră – este rezultatul muncii, pregătirii și dedicației fiecărei persoane din instituția de apărare” a scris Ministerul Apărării într-o postare pe Facebook. În continuare, SUA au cea mai puternică armată din lume, urmate de Rusia și China. La fel, Ucraina este pe locul 20, iar România se află pe locul 51, scrie Daynews.

UPDATE James O’Brien, asistentul secretarului de stat al SUA, a declarat marți că guvernul SUA ”constată o interferență străină în alegerile din România” și a făcut referire la ”un model atribuit Rusiei” în cazuri de manipulare a rețelelor sociale. Întrebat explicit ce informații are SUA cu referire la implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale, el a spus că ”avem mare încredere în ceea ce a spus guvernul român”. Oficialul american, aflat în vizită la București, a făcut declarațiile într-o întâlnire cu ziariști. El se află în ultimele zile de mandat înainte ca administrația Trump să se instaleze la Casa Albă, scrie G4media.

UPDATE NATO va lansa o patrulă în Marea Baltică în urma deteriorării mai multor cabluri submarine, incidente suspectate că ar fi acte de sabotaj din partea Rusiei, a anunţat marţi secretarul general al alianţei, Mark Rutte. Anunțul a venit după ce liderii ţărilor NATO riverane s-au întâlnit marţi în Finlanda pentru a discuta despre modalităţile de a spori securitatea în această zonă, relatează AFP. 

UPDATE Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a sosit marţi la Kiev într-o vizită neanunțată, menită să trimită un semnal clar al sprijinului Europei înainte de învestirea preşedintelui ales Donald Trump, care face presiuni pentru discuții rapide pentru a pune capăt războiului din Ucraina, relatează Reuters, potrivit News.ro.

UPDATE Trupele nord-coreene au desfășurat un sistem unic de apărare antiaeriană în regiunea Kursk din Rusia, dar rușii l-au distrus din greșeală, potrivit Forbes. Când Corpul 11 al Armatei Coreei de Nord, format din 12.000 de militari, a sosit în Kursk pentru a sprijini trupele ruse care lupta împotriva forțelor ucrainene, a adus și vehicule antitanc, obuziere, lansatoare de rachete și un sistem rar de apărare aeriană, scrie Digi24.

UPDATE Armata ucraineană a afirmat marţi că a lovit în noaptea de luni spre marţi, cu rachete, o uzină chimică ce producea explozivi pentru armata rusă, în regiunea rusă de frontieră Briansk, informează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

UPDATE Secretarul General al NATO le-a spus, luni, europarlamentarilor că dacă țările membre nu cheltuiesc mai mult pentru Apărare în patru sau cinci ani vom fi nevoiți fie să învățăm limba rusă, fie să fugim în Noua Zeelandă. „Suntem în siguranță acum, dar nu vom fi și în patru sau cinci ani de-acum încolo. Deci dacă nu faceți asta, pregătiți cursurile de limba rusă sau fugiți în Noua Zeelandă sau hotărâți acum să cheltuiți mai mult. Asta e dezbaterea pe care trebuie să o finalizăm în următoarele trei sau patru luni pentru a rămâne în siguranță în această parte a lumii și pentru a ne apăra”, le-a spus Mark Rutte europarlamentarilor, scrie Antena3.

UPDATE Rusia este în alertă pentru că pierde Armenia, un stat crucial din Caucaz, din sfera sa de interes. Guvernul de la Erevan va semna un parteneriat strategic cu SUA după ce, săptămâna trecută, a dat lege pentru începerea aderării la Uniunea Europeană. Astfel, Armenia pare că ia locul Georgiei, care a reintrat în orbita Kremlinului, renunțând la drumul său către Occident, potrivit Ziare.com.

UPDATE Volodimir Zelenski a răspuns cu doar câteva cuvinte unei scrisori deschise lungi în care premierul slovac Robert Fico se plânge din nou de oprirea tranzitului de gaze rusești via Ucraina și îi cere președintelui ucrainean să se întâlnească undeva la granița comună dintre țările lor. „Ok, vino vineri la Kiev”, a răspuns președintele ucrainean la textul semnat de Robert Fico, scrie Libertatea.

UPDATE Până de curând, Vladimir Putin insista, cel puțin public, că nu dorește un cult al personalității sale. Însă nu mai este cazul. În ultimii trei ani ai războiului pe care l-a declanșat în Ucraina, Putin a îmbrățișat această idee, relatează Daily Beast.

UPDATE Sabotajul cablurilor din Marea Baltică ar putea avea legătură cu viitoarea sincronizare a reţelei electrice a ţărilor baltice cu cele din Europa de Vest, susţine ministrul energiei din Lituania, potrivit agenției de știri dpa, citate de Agerpres.

UPDATE O navă a „flotei-fantomă” rusești a fost văzută circulând în jurul conductei submarine Baltic Pipe care livrează gaze din Norvegia în Polonia, a relatat marţi televiziunea de stat poloneză TVP World, citând o sursă din Ministerul de Externe de la Varșovia, informează Reuters, preluată de News.ro.

UPDATE Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a respins luni cererea lui Donald Trump ca aliaţii NATO să aloce cel puţin 5% din produsul intern brut (PIB) pentru apărare. „Cinci procente ar însemna peste 200 de miliarde de euro pe an, bugetul federal nu este nici măcar de 500 de miliarde de euro”, a declarat Scholz la un eveniment de campanie în oraşul Bielefeld din centrul Germaniei, potrivit agenţiei dpa, potrivit Mediafax.

UPDATE Trupele ruse au înaintat spre opt localități din regiunea Donețk, informează DeepState. „Inamicul a avansat în Ceasiv Iar, Torețk, Yantarne, Novovasîlivka, Ielîzavetivka, Zelenîi, Zvirove și Kotlîne”, a transmis noaptea trecută grupul ucrainean de analiză militară citat de Ukrainska Pravda. Armata rusă a revendicat luni capturarea localității Pișciane, sat minier situat la mai puțin de 10 km sud-vest de Pokrovsk și unde se află o importantă mină pentru extracția cărbunelui, scrie DayNews.

UPDATE Filmul intitulat „Putin †”, sau "Moartea lui Putin", așa cum a fost tradus în diferite țări, urmează a fi difuzat în cinematografele din Ucraina începând din data de 16 ianuarie 2025, scrie Ziare.com.

UPDATE Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a pledat luni ca statele europene membre ale acestei organizaţii să investească în Apărare „o mică parte” din fondurile pe care le alocă bugetelor pentru pensii, Sănătate sau asistenţă socială, pentru a garanta securitatea generaţiilor viitoare, relatează agenţia EFE, preluată de Agerpres.

UPDATE Fost corespondent BBC la Moscova și profesor de istorie politică a Rusiei și a URSS-ului, Armand Goșu a apreciat luni, la Digi24, că Vladimir Putin vrea o nouă reîmpărțire a lumii între Rusia și SUA, pe modelul Yalta din 1945, și că liderul rus va încerca să urmeze acest scenariu la preconizata discuție față în față cu noul președinte american Donald Trump pe tema încheierii războiului din Ucraina.

UPDATE Mii de cetățeni străini au semnat contracte pentru a lupta în armata rusă în schimbul promisiunii că vor primi un salariu mare și cetățenia rusă pentru ei și familiile lor. Dar, în loc să fie calea lor spre libertate și bunăstare, obținerea pașaportului rusesc nu le-a adus decât intrarea într-o cursă pentru supraviețuire fără sfârșit în războiul brutal al Rusiei contra Ucrainei, scrie Politico.

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin nu a reuşit să îşi îndeplinească niciunul dintre obiectivele strategice în Ucraina, a declarat, luni, preşedintele american Joe Biden. În cadrul unui discurs de politică externă, scrie Kyiv Independent. Remarcile lui Biden vin în contextul în care mandatul său de preşedinte se apropie de sfârșit, iar invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina se apropie de al treilea an. „Când Putin a invadat Ucraina, a crezut că va cuceri Kievul în câteva zile”, a spus Biden, scrie Mediafax. „Adevărul este că, de când a început acel război, eu sunt singurul care a stat în centrul Kievului, nu el, Putin nu a stat niciodată”.

UPDATE SUA sunt mult mai puternice și sunt într-o poziție mai favorabilă decât erau acum patru ani, a declarat luni seară președintele în exercițiu Joe Biden, avertizând asupra situației geopolitice tensionate în contextul încheierii perioadei care a urmat Războiului Rece, notează Gândul.

UPDATE Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat luni că a discutat cu omologul său francez, Emmanuel Macron, despre sprijinul pentru Ucraina și o eventuală „desfășurare de contingente” militare străine în țara devastată de război, idee evocată de aliații Kievului în ultimele luni, informează AFP.

UPDATE Compania de distribuție a gazelor naturale Moldovagaz este gata să achiziționeze gaze la prețurile pieței pentru întreprinderea Tiraspoltransgaz din Transnistria, cu condiția ca plata livrărilor să se facă în lei moldovenești, informează Neftegaz.

UPDATE Cel puțin 50 de atacuri hibride împotriva a 13 state din Europa au avut loc începând cu anul 2022. Potrivit unei investigații a Die Zeit, aceste incidente ar putea fi operațiuni hibride rusești.Aceste incidente includ cazuri de spionaj, vandalism, diversiune, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare și 3 atacuri asupra infrastructurii subacvatice din Marea Baltică, potrivit G4media. 

UPDATE „Reconstrucția Ucrainei va fi afacerea secolului”. Numai că odată cu conflictul încă în desfășurare și cu primele contracte atribuite în stare de urgență, revin acele rele pe care orice război le exacerbează, notează publicația italiană Avvenire, potrivit Rador.

UPDATE Ofițerul FSB Vladimir Feșcenko a fost găsit ucis într-o clădire din centrul Moscovei, informează, citând o sursă din cadrul forțelor de ordine, agenția rusă de presă RIA Novosti, citată de Meduza. Sursa citată nu a precizat unde anume a fost găsit Feșcenko și nu a furnizat alte detalii, notează G4media.

UPDATE Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunțat arestarea unui cetățean rus suspectat că ar fi plănuit să otrăvească angajați ai unei întreprinderi din industria de apărare din regiunea Iaroslavl, Rusia, informează Meduza marți. Planul ar fi fost comandat de serviciile de informații ucrainene, menționează agenția rusă de știri TASS.

UPDATE „O întreprindere industrială a fost avariată” de un atac cu dronă la Engels, în regiunea Saratov din Rusia, la aproximativ 700 km sud-est de Moscova și la circa 500 km de frontiera ucraineană, a scris pe Telegram guvernatorul regional Roman Busarghin. Potrivit acestuia, cursurile în școlile din Saratov și Engels se vor desfășura marți de la distanță din cauza atacurilor cu drone. Potrivit BBC, ar putea fi rafinăria de petrol din Saratov.

UPDATE Kremlinul a emis un avertisment, declarând că „noile sancțiuni ale Statelor Unite vor destabiliza piața internațională a energiei”, informează energypress.gr.

UPDATE Sancțiunile puternice ale SUA asupra industriei petroliere a Rusiei vor face ca Moscova să-și vândă petrolul mai costisitoare și vor complica exporturile de țiței transportate pe mare din cauza restricțiilor impuse petrolierelor, au declarat luni analiștii și comercianții, scrie Reuters.

UPDATE În jur de zece drone au survolat zona militară a sitului de producţie a avioanelor Eurofighter, au anunţat luni autorităţile germane, care au deschis o anchetă, relatează Boursorama.

UPDATE Anchetatorii finlandezi susțin că echipajul unui petrolier acuzat de avarierea unor cabluri subacvatice de energie şi comunicații în Marea Baltică se pregătea să taie şi alte infrastructuri înainte de intervenția autorităţilor, potrivit Reuters. Luna trecută, autorităţile finlandeze au urcat la bordul petrolierului Eagle S, care ar fi făcut parte din aşa-numita „flotă fantomă” a Moscovei. De la invazia Rusiei în Ucraina în 2022, regiunea Mării Baltice s-a confruntat cu numeroase întreruperi ale cablurilor electrice, legăturilor de telecomunicaţii şi conductelor de gaze, scrie Mediafax.

UPDATE Germania pregătește 60.000 de soldați pentru război cu Rusia. „Pacea s-a sfârșit după 30 de ani”. Germania ar putea deveni o zonă de tranzit și un centru logistic major în cazul izbucnirii unui conflict pe flancul estic al Alianței, potrivit NewsWeek.

UPDATE Un atac al dronelor ucrainene care a vizat un sit energetic a provocat marți, 14 ianuarie, un incendiu de proporții în Rusia, potrivit autorităților ruse. În suburbiile orașului Kazan, capitala republicii ruse Tatarstan (Volga), „Un rezervor de gaz a luat foc (…) în urma unui atac cu drone”, a anunțat guvernul local pe Telegram, asigurând că „nimeni nu a fost rănit” și precizând că liderul regional, Rustam Minnihanov, a vizitat locul incendiului, potrivit Le Figaro. Potrivit presei locale, care a difuzat imagini cu o flacără mare și un nor de fum negru înălțându-se spre cer, atacul a vizat un depozit de gaz lichefiat din apropierea unei uzine chimice, notează G4media.

UPDATE Zece ţări din Uniunea Europeană, între care şi România, cer ca blocul european să interzică importurile de gaz şi de gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia, arată un document văzut de Reuters, în condițiile în care Europa dezbate noi sancțiuni împotriva Moscovei din cauza războiului din Ucraina. UE pregăteşte cel de-al 16-lea pachet de sancţiuni care vizează economia Rusiei, înainte de a se împlini trei ani de la invazia la scară largă a Moscovei în Ucraina, în februarie 2022.

UPDATE Cea mai mare companie chineză de transport aerian a decis să suspende zborurile directe între Moscova și Beijing în perioada 20 ianuarie - 30 martie, potrivit Asociației Turoperatorilor din Rusia, scrie Adevărul. Motivele pentru anularea zborurilor nu au fost specificate. 

UPDATE Oficialii ucraineni acuză Rusia că foloseşte prizonierii de război ținuți captivi pentru a pune presiune asupra familiilor lor să execute acte de sabotaj. Potrivit Kievului, aproximativ jumătate dintre familiile prizonierilor de război au fost abordate de partea rusă. Anul trecut s-au semnalat o serie de atacuri incendiare în Ucraina, efectuate de cetăţeni ucraineni. Multe se presupune că au fost plătite de agenți ruşi, însă altele ar putea avea o altă motivație în spate. Oficialii ucraineni spun că Rusia vizează tot mai des rudele prizonierilor de război, pentru a-i recruta ca sabotori. Forţele ruse promit adeseori membrilor familiilor acestora că cei dragi vor fi eliberaţi mai repede în schimb, însă dacă refuză, îi amenință cu tortura sau execuția rudelor lor ținute captive. Într-o declaraţie, Rusia neagă că ar fi folosit prizonierii ca pârghie – relatează corespondentul BBC, notează Rador.

UPDATE Europa nu îşi permite să se decupleze de Statele Unite în domeniul apărării, le-a spus luni eurodeputaţilor secretarul general al NATO, Mark Rutte. El a explicat că, fără Statele Unite, europenii ar trebui să crească de patru ori cheltuielile de apărare, iar securitatea militară ar fi atinsă abia în 10-15 ani. Mark Rutte a mai sugerat şi simplificarea procedurilor de achiziţie şi livrare de armament, după modelul Coreei de Sud, potrivit Rador.

UPDATE Un spital militar din Rusia a fost cuprins de flăcări, iar acoperișul s-a prăbușit. Flăcările s-au manifestat pe o suprafață de 1.000 de metri pătrați, relatează agenția de presă turcă Anadolu și agenția de presă ucraineană UNN. Pompierii s-au luptat preț de cinci ore cu flăcările, iar recruții evacuați au fost duși în alte unități medicale. Incendiul s-a manifestat la un spital militar rusesc din orașul Tula. „Potrivit datelor preliminare, incendiul ar fi putut fi cauzat de o instalație electrică defectă. Recruții evacuați care se aflau sub tratament medical au fost plasați în alte unități medicale”, a informat RosMedia.