07 decembrie 2023, ora 23:09

Republica Moldova a ieșit puternică după implementarea recomandărilor Comisiei Europene pentru aderarea la Uniunea Europeană, pentru că a făcut ceea ce i s-a cerut și a livrat rezultate. Acum, cel mai important este să continue să muncească în cadrul aceluiași proces bazat pe merit, chiar dacă procesul de aderare poate fi dificile și chiar dureros în anumite privințe. Precizările au fost făcute de secretara de stat a Ministerului pentru Cooperare Internațională pentru Dezvoltare și Comerț Exterior a Suediei, Diana Janse, în cadrul unui interviu realizat în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8. Janse a dat asigurări că Suedia este și rămâne alături de R. Moldova. 

„Cred că ceea ce face Moldova este bine. Adică, până la urmă, este decizia voastră. E vorba doar să continuați să lucrați în acest proces bazat pe merit. Așa văd eu lucrurile. Acest întreg proces de aderare la UE este consumator de timp. Este destul de dificil. Poate fi dureros cu diverse reforme. Dar merită și cred că ceea ce ar trebui să faceți este doar să continuați pe această cale”, a precizat Diana Janse în cadrul interviului realizat de jurnalista Mariana Rață. 

Secretara de stat a Ministerului pentru Cooperare Internațională pentru Dezvoltare și Comerț Exterior a Suediei consideră ambițioase planurile autorităților de la Chișinău ca R. Moldova să devină membru al Uniunii Europene în anul 2030. 

„Este o agendă foarte ambițioasă, dar nu văd de ce este greșit să fii ambițios. Vreau să spun, din nou, este un proces bazat pe merit și cred că foarte puțini oameni, dacă te uiți cu doi, trei ani în urmă, ar fi crezut că ar fi posibil ca Moldova să fie unde este acum cu această decizie de a avea un statut de candidat și acum o recomandare puternică din partea Comisiei. Deci cred că există motive bune de a avea vise mărețe, a spus Janse.

Oficialul suedez a mai subliniat că atât Republica Moldova, cât și Ucraina rămân o prioritate pentru Suedia, care își va intensifica sprijinul pentru ambele state. 

„În această iarnă am luat o decizie privind sprijinul energetic pentru Moldova. Este vorba de 300 de milioane de coroane, aproximativ 26 de milioane de euro, atât pentru a sprijini programul dumneavoastră de eficiență energetică, cât și pentru a susține moldovenii cu costurile lor energetice pe timp de iarnă. Pentru că știm că acest lucru este dureros, menținem Moldova pe radar pentru diverse tipuri de sprijin și ne facem cu adevărat partea noastră. Dar cred că, în final, modul de a rămâne o prioritate este de a fi relevant în acest domeniu, dacă există sentimentul că livrați de la dumneavoastră, atunci va fi întotdeauna mai multă disponibilitate de a sprijini această inițiativă. Și cred că acest lucru este cu adevărat crucial pentru o cooperare eficientă în dezvoltare, să avem un guvern cu care să lucrăm, care face tot posibilul. Pentru că văd asta ca o investiție în dezvoltare pe care o facem în Moldova, și această investiție va avea un randament mai bun, dacă o punem așa, atunci când guvernul lucrează puternic pentru aceste reforme, așa cum face guvernul moldovean. Așadar, ne vom face partea pentru a menține Moldova pe radar. Dar, din nou, așa cum ați subliniat, trăim într-o lume teribil de complicată. O mulțime de probleme se acumulează. Cum se spune, trebuie să fii atât de bun, încât să nu poți fi ignorat, ceea ce înseamnă să rămâi pe radar și relevant”, a menționat Diana Janse. 

Interviul integral îl puteți urmări accesând video de mai jos. 

26 decembrie 2024, ora 17:30

Parlamentul a adoptat Strategia națională de apărare a Republicii Moldova pentru anii 2024-2034. Dezbaterile proiectului, care identifică potențialele amenințări și riscuri în domeniul apărării, precum și stabilește obiectivele și direcțiile politicii de apărare, a stârnit dezbateri aprinse în plen.

O atenție deosebită este acordată agresiunii militare Federației Ruse asupra Ucrainei. În acest sens, strategia identifică o serie de riscuri și amenințări la adresa apărării naționale, cum ar fi: stabilirea de către Federația Rusă a unui coridor militar terestru până la la hotarele țării noastre, desfășurarea acțiunilor hibride împotriva Republicii Moldova, staționarea ilegală a forțelor militare ale Rusiei pe teritoriul țării noastre, dar și formațiunile armate ale regimului neconstituțional din regiunea transnistreană.

„Operațiile de tip hibrid desfășurate de Federația Rusă, direct sau prin intermediul unor interpuși locali, al unor organizații și grupuri sociale cu orientări radicale din Republica Moldova, generează amenințări directe la adresa securității, a ordinii constituționale, a infrastructurii critice și a bunăstării populației. Totodată, acestea urmăresc să împiedice statul să își apere interesele naționale, precum și să reducă capacitatea țării de a-și promova obiectivele strategice”, a declarat ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi.

La afirmația deputaților din opoziție precum că includerea Federației Ruse în categoria statelor agresor este „необоснована”, deputatul PAS, Vasile Grădinaru a replicat:

„Neobosnovana (neargumentat) sunt omorâți sute și mii de oameni; sunt distruse orașe, policlinici, școli; sunt omorâți oameni; sunt distruse sisteme energetice inclusive cele care afectează viața cetățenilor din Republica Moldova; zboară rachete de asupra noastră; cad obiecte zburătoare lansate de Federația Rusă”.

S-a discutat și despre neutralitatea Republicii Moldova. Potrivit ministrului, autoritățile respectă statutul de neutralitate constituțional asumat prin neadmiterea dislocării de trupe militare ale altor state pe teritoriul național și neaderarea la alianțe militare, dar și prin neparticiparea la conflicte armate. 

Totuși, prezența ilegală a forțelor militare ale Federației Ruse pe teritoriul Republicii Moldova pune în dificultate funcționalitatea juridică și recunoașterea internațională a acestui statut.

„Statutul de neutralitate nu reprezintă un impediment în dezvoltarea continuă a cooperării cu statele și organizațiile partenere în domeniul securității și apărării. Prin urmare dreptul suveran de autoapărare individuală sau colectivă al fiecărui stat membru al Organizației Națiunilor Unite în cazul producerii unei agresiuni armate împotriva acestuia este un drept inalienabil”, a explicat Nosatîi.

Proiectul de lege a stârnit ample dezbateri în Parlament între deputații PAS și cei din opoziție. Politicienii s-au întrecut în lecții de istorie și geopolitică, menționându-l pe Putin, dar și mai multe personalități istorice, precum Stalin și Goebbels.

În final, proiectul a fost adoptat cu votul a 56 de deputați. Noua strategie a Republicii Moldova pentru perioada 2024-2034 urmărește consolidarea unui sistem de apărare modern și eficient, adaptat provocărilor de securitate actuale.

De asemenea, documentul prevede căile și resursele, inclusiv financiare, umane și materiale, necesare pentru realizarea obiectivelor de apărare. Strategia descrie și alți factori cu impact asupra politicii de apărare a statului, cum ar fi neutralitatea permanentă, cadrul juridic internațional, starea actuală a Forțelor Armate, industria de apărare, cooperarea internațională și parteneriatele strategice.

În proiect este descris inclusiv mediul de securitate la nivel global și regional, „care a devenit, în ultimii ani, imprevizibil și complex, caracterizat prin transformări accelerate, turbulențe și cu încălcări vădite ale principiilor dreptului internațional”.

Strategia identifică o serie de riscuri și amenințări la adresa apărării naționale, cum ar fi stabilirea de către Federația Rusă a unui coridor militar terestru până la hotarele țării noastre, desfășurarea acțiunilor hibride împotriva Republicii Moldova, staționarea ilegală a forțelor militare ale Rusiei pe teritoriul țării noastre, dar și formațiunile armate ale regimului neconstituțional din regiunea transnistreană.

Strategia a fost elaborată de o comisie formată din reprezentanți ai instituțiilor de apărare, sub coordonarea președintelui Republicii Moldova.