11 decembrie 2023, ora 16:27

Procesul de integrare europeană a Republicii Moldova și agenda de reforme a Guvernului, au fost subiectele discutate astăzi, în cadrul întrevederii în format online a prim-ministrului Dorin Recean cu prim-ministra Estoniei, Kaja Kallas.

Șeful Cabinetului de miniștri a mulțumit pentru sprijinul necondiționat al Estoniei în calea ireversibilă a țării noastre de integrare europeană, inclusiv prin schimbul de experiență și detașare de experți în domenii prioritare: justiție, combaterea dezinformării și a amenințărilor hibride.

„Integrarea europeană este alegerea fermă pe care au făcut-o cetățenii noștri. Împreună construim Europa acasă, ajustăm legislația și implementăm reformele necesare pentru a moderniza Republica Moldova și îmbunătăți viața oamenilor din întreaga țară”, a menționat în discuții prim-ministrul Dorin Recean. 

Prim-ministra Kaja Kallas a reafirmat susținerea guvernului estonian pentru agenda europeană a țării noastre și disponibilitatea de dezvoltare a dialogului bilateral în domenii de interes comun.

Reprezentanții celor 27 de state membre ale Uniunii Europene urmează să decidă dacă e cazul să deschidă negocierile de aderare cu Republica Moldova, Ucraina și Bosnia și Herțegovina, dar și o eventuală acordare a statutului de candidat pentru Georgia.

În ultimele săptămâni, premierul maghiar s-a opus cu vehemență deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina, după ce Comisia Europeană a decis la începutul lunii noiembrie să recomande deschiderea acestor discuții, asta chiar dacă Executivul european a constatat că Ucraina distrusă de război, care încă lupă împotriva invadatorilor ruși, a făcut suficiente progrese pentru a deschide negocierile. 

„Ucraina este la fel de departe de aderarea la UE precum Makó este de Ierusalim”, a spus Orbán, într-un articol publicat de Politico, referindu-se la un orășel din apropierea graniței cu România.

Potrivit sursei citate, datorită faptului că Ucraina și Republica Moldova au primit statutul de țară candidat „la pachet”, asta ar însemna că votul Ungariei ar putea afecta și aspirațiile europene ale Chișinăului. De asemenea, Orbán a dat mâna cu președintele rus Vladimir Putin luna trecută, ceea ce a declanșat un val de proteste.

Cu toate acestea, concluziile summitului european care va avea loc săptămâna aceasta sunt deja redactate sub formă de draft, iar proiectul provizoriu al declarației finale, în varianta sa de astăzi, la care G4Media a avut acces, recomandă deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. 

Draft-ul concluziilor recomandă de asemenea și acordarea statutului de „țară candidată” Georgiei. Lucrul era de așteptat, consensul fiind că cele două țări, Ucraina și Moldova, vin „la pachet”.

26 decembrie 2024, ora 20:12

Parlamentul intră în vacanță. Astăzi s-a desfășurat ultima ședință din sesiunea de iarnă la care aleșii poporului au făcut totalurile activității pentru anul 2024. În timp ce unii spun că au cu ce se mândri, alții regretă că niciun proiect de-al lor nu a fost susținut de majoritatea parlamentară. 

Întrebați cu ce reușite se pot lăuda, deputații ne-au spus că sunt mulțumiți de activitatea pe care au avut-o pe durata anului 2024.

„Am scos monopolul Gazpromului asupra sistemului nostru de transportare a gazelor naturale și cred că asta este important este unul din lucrurile care le am aprobat și îmi vine în cap. Evident că noi am depus multe eforturi să luăm decizii cât mai bune în interesul cetățenilor, dar se poate și mai bine, cred că la anumite proiecte ar trebui să avem mai multe consultări publice, aici trebuie să lucrăm mai mult”, a menționat deputatul PAS, Radu Marian.

Unii se mândresc cu atâtea realizări încât nici nu au putut să o numească pe cea mai importantă.

„Mă mândresc cu toate proiectele pe care le-am votat. - Numiți unul la care ați lucrat dumneavoastră? - Bine, am avut cred că mai multe proiecte din domeniul social, nu pot să vă spun o cifră concretă. Am avut proiecte pe inspectoratul social, dar cred că e de anul trecut, dar bine, muncim, mulțumesc”, a punctat deputatul PAS, Dorian Istrati.

„Toate au fost importante, acum să scot ceva în evidență îmi este greu, dar toate au contribuția lor mică, mare și cele privind armonizarea legislației în procesul de integrare europeană, toate sunt bune haideți să nu fac acum discriminare”, a subliniat președintele Parlamentului, Igor Grosu.

În tabăra opusă, deputații din opoziție s-au plâns că au vrut să facă multe pentru țară, dar le-a lipsit susținerea.

„De ce proiecte sunteți mândru în acest an? - ..... Opoziția a înaintat sute de inițiative, sute de proiecte, care nu au fost puse nici în ordinea de zi pentru dezbateri, nu că să fie adoptate. - Cum calificați activitatea Parlamentului? Nesatisfăcătoare, problemele vitale ale țării noastre nu au fost puse în capul mesei”, a menționat deputatul BCS, Vladimir Voronin.

 „În agenda Parlamentului nu a fost niciun proiect semnificativ să fie acceptat. Este un lucru remarcat și de organismele internaționale din domeniu și de societatea civilă, avem ce avem. Luptăm în continuare, proiecte sunt, au fost elaborate foarte multe, cu regret nu au fost puse pe agenda parlamentară”, a punctat deputatul BCS, Corneliu Furculiță.

„Noi ne dorim ca Parlamentul să devină lucrativ, să respecte procedurile, să fie consens să revenim la situația când înainte ca un proiect să fie dezbătut să fie lansat către societatea civilă. Dacă ar fi un cuvânt prin care să descrieți activitatea Parlamentului, care ar fi acela? - Haideți două - lasă de dorit”,  a subliniat deputatul BCS, Adrian Albu.

„Opoziției îi doresc cât mai multe proiecte mai puțin populiste să reflecte așteptările oamenilor și atunci noi cum mare drag o să le susținem”, a menționat președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Sesiunea de primăvară a Parlamentului va începe în luna februarie.