17 decembrie 2023, ora 10:00

Infrastructura școlară din Chișinău nu este bună peste tot, dar școlile care au implementat proiecte finanțate de fonduri europene se bucură de un proces educațional mult mai calitativ. Liceul cu profil teatral „Elena Alistar” din capitală este un exemplu bun, în acest sens. 

Cu susținerea Uniunii Europene, în cadrul unui program de eficiență energetică, a fost termoizolată clădirea, au fost instalate panouri solare și schimbat sistemul de ventilare. Datorită acestor investiții, școala a economisit anul trecut circa un milion de lei, pe care administrația i-a redirecționat pentru procurarea mobilierului sau pentru alte necesități. 

Pentru Mariana Ciubotaru, liceul cu profil de arte „Elena Alistar” este, fără exagerare, a doua casă. Lucrează aici de 26 de ani, fiind martora tuturor schimbărilor prin care a trecut instituția de educație. Acum poate spune cu mândrie că liceul în care activează este unul de vis. 

„Este ceva incredibil toată povestea liceului nostru. Lucrez aici de 26 de ani, aș putea să vă spun că școala este din anii 65. De doi ani, de când s-a implementat proiectul cu eficiența energetică, schimbările sunt grandioase. Chiar de la intrare în ogradă, se vede fațada. Noi am avut nevoie de ventilare, era sistemul învechit. Acum sistemul e de excepție. În liceu uitați-vă cât de frumos este, ca-n poveste. Este de vis!”, a spus învățătoarea Mariana Ciubotaru.

Și elevii apreciază condițiile decente de care au parte în procesul de educație.

„Am observat foarte multe schimbări în ultima vreme, spre bine. Reparații pe coridoare, WC în condiții foarte bune, avem o cantină nouă”, a menționat elevul clasei a XII-a, Adi Roșcovan.

„Eu încă am prins școala cum era înainte și deja știu cum este acum. Am avut proiecte europene, ni s-a instalat panouri fotovoltaice, avem îmbunătățiri în domeniul acesta”, a zis elevul clasei a XII-a, Vlad Cimpoieș.

„Sunt elevă de trei ani aici, am observat schimbări: fațada școlii, am aflat că era diferit înainte. Acum e foarte frumoasă, ne este cu drag să venim la școala, avem și o ventilare bună”, a spus eleva clasei a XII-a, Paula Rotaru.

„- Cel mai mare și important proiect de la Uniunea Europeană este de eficiență energetică. Instituția a beneficiat de anveloparea edificiului, de instalarea panourilor solare, de schimbarea punctului termic și de instalarea în sălile de clasă a ventilatoarelor. - Cât v-a ajutat asta să economisiți? - Vreo 40% anul trecut. În lei, asta ar fi milion pe care l-am investit pentru mobilier și alte necesități”.

Lilia Babuc este directoare în acest liceu de cinci ani. Preferă să vorbească mai puțin despre proiectele deja implementate. În schimb, este în căutarea a noi proiecte și surse de finanțare. 

„Sunt venită recent din Estonia, am rămas impresionată de procesul educațional, comunicăm cu specialiștii de acolo, care se ocupă de digitalizarea școlilor, îmi propun către 1 septembrie să achiziționăm două laboratoare de robotică pentru clasele primare”. 

Prin intermediul partenerilor externi de dezvoltare, în liceu a fost amenajată „Clasa Viitorului”, unde elevii experimentează domeniul roboticii. De-a lungul anilor, liceul a beneficiat și de susținerea financiară a Consiliului Municipal și a Primăriei Chișinău, cel mai mare proiect fiind extinderea blocului alimentar. 

„S-au schimbat multe, etajul 1 este de la 0. Când am veniți aici, cu 9 ani în urmă, era doar acoperișul schimbat, dar încetul cu încetul se schimbă totul”, a spus profesorul de istorie și educație pentru societate, Valerian Moșneguțu.

Îi încurajează să exceleze profesoara lor, renumita actriță a Teatrului Național, Angela Ciobanu. 

Angela Ciobanu face parte din colectivul de profesori al acestui liceu din anul 2005. A asistat și ea la metamorfozele prin care a trecut liceul de arte. 

„Noi am avut aici o mică scenuță, din trecut, într-o stare rea. Toți anii am lucrat așa, fără coloană sonoră, dar se muncea la fel de mult și cu aceeași ardoare. Se făceau lucruri frumoase, dar în condiții mai rele. Multe s-au schimbat de atunci”. 

Sala în care fac repetiții elevii este una contemporană, aici pot face teatru documentar și clasic, având și o orgă de lumini. Atât elevii, cât și pedagogii sunt de părere că școlile din țară au nevoie de cât mai multe investiții, atât din partea fondatorilor, cât și din partea Uniunii Europene și a partenerilor săi de dezvoltare. 

„- Sunt de părere că învățământul din Moldova nu este atât de rău precum se plânge lumea. Părerea mea este că dacă vrei să faci carte, poți să faci oriunde. Important e să ai dorință. - Crezi că fondurile europene ajută? - Desigur. - E nevoie ca ele să fie implementate? - Desigur, pentru că și când condițiile sunt mai bune și mai tare te atrage”. 

„Îi mai bine să lucrezi pe o masă nouă, curată, decât pe una cu vălurele. Aș putea spune viitor, aș putea spune oportunități”. 

„Fondurile europene sunt venite aici pentru a le folosi pe bune. Ne ajută în procesul de studii, ajută elevii să asimileze mai bine tot ce le oferă dascălii”, a declarat Angela Ciobanu.

Un reportaj de Constantin Niculae și Veronica Gherbovețchii 

Imagine și montaj de Vlad Glinjan

15 ianuarie 2025, ora 14:15

Astăzi se împlinesc 175 de ani de la nașterea marelui poet Mihai Eminescu. Cu această ocazie, la bustul său de pe „Aleea Clasicilor” au fost depuse flori și organizate recitaluri de poezii. Eminescu ne-a învățat să ne iubim neamul și să nu uităm rădăcinile, ne-au spus mai mulți oameni veniți să-l omagieze pe „Luceafărul poeziei românești”.

Eminescu a fost „puterea de unificare a întregului neam”, spune profesorul Ion Teleman, prezent la bustul poetului. Acesta i-a dedicat lui Eminescu un catren: „El n-adună bun cu bun,/ Fiii neamului străbun/ Cu al lui vers plin de povață, Neamul să-ntregim ne-nvață”.

„Suntem români și punctum” este „cel mai profund și cel mai înălțător vers al lui Mihai Eminescu” pentru un bărbat venit să-l omagieze. În acest vers încape toată opera poetului, crede acesta.

O fostă profesoară din raionul Orhei, Valentina Romanciuc, ne-a recitat un vers din opera sa preferată a lui Eminescu: „Cum nu vii tu, Țepeș Doamne,/ Ca punând mâna pe ei,/ Să-i împarți în două cete/ În smintiți și în mișei”.

Femeia a menționat că „lirica lui de dragoste, lirica lui protestatoare a fost importantă pentru societatea în care a trăit el, și cred că este actuală și pentru societatea în care noi viețuim”: 

„Ne-a deschis porțile în cultura neamului nostru și românesc. El ne-a deschis porțile ca noi să știm, să fim, să iubim: țara, să iubim limba, să iubim neamul”, spune pensionarul Nicolae, care a recitat și o poezie.

Mihai Eminescu amintește prin versurile lui să nu ne uităm rădăcinile, a spus Bogdan Voevuțki.

„Eminescu ne unește, în aceste momente, la Academia de Științe a Moldovei și Academia Română. Ne-am adunat, astăzi pentru a omagia figura emblematică a culturii noastre naționale, pe Mihai Eminescu, poetul, gânditorul și simbolul identității românești. Cu prilejul aniversării a 175 de ani de la nașterea sa, aducem un omagiu nu doar unui mare scriitor, ci și unui spirit care continuă să lumineze conștiința națională pe ambele maluri ale Prutului. La mulți ani culturii românești, la mulți ani spiritului eminescian!”, a declarat ministrul Culturii, Sergiu Prodan.

Și pentru că odată cu ziua nașterii marelui poet, Mihai Eminescu, marcăm și Ziua Culturii, ministrul a adresat mesaj pentru toți oamenii de cultură:

„Ne închinăm în fața celor care, prin talentul, dăruirea și munca lor, duc mai departe moștenirea culturală a poporului nostru. Este ziua în care celebrăm nu doar valorile artistice, literare și intelectuale care ne definesc ca națiune, ci și oamenii care le creează, le păstrează și le promovează.

Vă mulțumesc, dragi oameni de cultură, pentru misiunea nobilă pe care o îndepliniți cu pasiune și profesionalism. Prin arta, literatura, muzica, teatrul, cinematografia și toate celelalte forme de expresie creativă, oferiți inspirație, sens și frumusețe vieții noastre. Munca dumneavoastră este esențială nu doar pentru a păstra vie tradiția, ci și pentru a modela viitorul nostru cultural”.