21 ianuarie 2023, ora 08:11

Schema prin care mii de oameni din România au rămas fără mobila de bucătărie comandată, dar și fără bani, lovește și la Chișinău. Astăzi sediile de la noi ale firmei Bismobil Kitchen erau închise, iar la ușă- mai mulți oameni care veneau în speranța că își vor putea recupera banii. 

Deși acum câteva zile reprezentanții firmei își asigurau clienții că ilegalitățile semnalate în România nu sunt valabile și pentru Republica Moldova, astăzi nimeni nu mai era de găsit.

Primele nereguli la această companie de confecționare a bucătăriilor au apărut în România acum peste două luni. Primul magazin s-a închis la Cluj, iar presa de acolo a scris că Bismobil Kitchen a înființat 40 de SRL-uri, pe care făcea contracte. Fiecare cu un capital foarte mic, de 200 de roni. 

Experții spun că acest lucru se făcea pentru ca, în caz de faliment, clienții să nu-și poată recupera banii. Un alt indiciu care generează suspiciuni este că toate sediile unde erau amplasate showroom-urile erau luate în chirie. 

Asta înseamnă că în cazul în care firma este obligată să achite despăgubiri clienților, aceasta să nu aibă proprietăți care să poată fi confiscate și vândute ulterior. 

Publicația Știri de Cluj mai scrie că, deși din toamnă Bismobil Kitchen a început să-și închidă rând pe rând showroomurile din țară, aceasta continua să-și promoveze serviciile pe internet, pentru a se alege cu contracte noi, care erau perfectate în magazinele rămase încă deschise. 

Într-o intervenție live pe facebook din luna noiembrie 2022, directorul firmei și-a cerut scuze de la clienții din România și a pus întârzierile de livrare pe seama războiului din Ucraina.

„Anul a început cu război și alte provocări. Majorări, transport și logistică. Ne-au dat foarte multe lucruri peste cap. Acum noi știm despre provocările pe care le au clienții noștri. Despre incomoditatea pe care noi am creat-o”.

Acum aproape două săptămâni, reprezentanții din Chișinău ai firmei scriau tot pe rețelele de socializare că totul este în ordine și că clienții din Moldova nu au motive să își facă griji. 

„Bismobil Kitchen Moldova activează în regim normal, fără abateri de la program. Toți clienții din Republica Moldova își vor primi bucătăriile conform proiectului aprobat. Momentan, nu există factori de risc pentru comenzile Dvs”, se arată într-o postare publicată la data de 9 ianuarie curent. 

Astăzi însă situația arată cu totul altfel. La sediul central al companiei, iar pe ușă este lipit un anunț. Administrația scrie că, showroom-ul este închis în legătură cu situația creată. Totuși, nu este menționat despre ce situație mai exact este vorba. 

La ușa sediului companiei erau mai mulți clienți ai firmei. Acest bărbat spune că a încheiat un contract cu firma Bismobil Kitchen la data de 17 decembrie, iar până la Revelion proiectul bucătăriei în format 3D urma să fie gata. Pentru asta a achitat și un avans, din suma totală de 7500 de euro, pe care trebuia să o plătească pentru mobila de bucătărie:

„Am achitat un avans de 20 de mii de lei. Undeva la o săptămână după anul nou am reușit să discut cu ei la telefon. Mi s-a spus că au fost într-o ședință și o să revină, dar nu au mai revenit. De atunci nu au mai răspuns la telefon. Astăzi am sunat și nimic”.

Bărbatul spune că va depune o plângere la poliție, pentru a-și restitui banii investiți. Este și cazul acestei tinere, care nu știa despre neregulile semnalate în activitatea companiei și a semnat contractul cu ei acum câteva zile. Azi a venit să scrie cerere de returnare a banilor, dar nu a găsit pe nimeni:

„Cumva eram redirecționată, erau acceptate doar mesaje. Am insistat să am o convorbire la telefon și am făcut o programare la orele 12:00. Efectiv programarea a eșuat. Ușa este închisă și la telefon nu se răspunde”.

Și noi am sunat la cele două numere de telefoane de pe anunțul afișat pe ușă. Unul era deconectat, iar la celălalt număr apelul a fost închis. Le-am lăsat un mesaj pe telefon, dar până la această oră nu am primit vreun răspuns din partea administrației Bismobil Kitchen. 

Am întrebat poliția dacă au fost înregistrate plângeri din partea cetățenilor, dar nu ni s-a răspuns deocamdată. 

Nu am reușit să dăm nici de directorul firmei de mobilă. Acum patru zile, acesta a declarat pentru presa din România că firma nu mai are niciun leu în conturi. Mihail Șaran a mai spus că banii nu pot fi restituiți clienților, deoarece avansurile plătite de ei, în valoare de peste două milioane de euro, ar fi plecat direct la producători, care ar fi refuzat să mai producă mobilă. 

După sute de plângeri depuse de clienții din România, biroul de Investigații Criminale din cadrul Poliției Cluj-Napoca a întocmit un dosar de cercetare penală pe acest caz.

16 noiembrie 2024, ora 21:22

După proaspăta victorie în alegeri, Maia Sandu a revenit la Președinție și, așa cum a promis, s-a luat la piept cu justiția și instituțiile anticorupție care se încăpățânează să nu se ridice la nivelul așteptărilor noastre ale tuturor. După 15 ani în care justiția moldovenească a fost expusă pe rând reformei mari, terapiei de șoc, micii reforme și vettingului, președinta a anunțat o nouă abordare – Reforma  justiției fără mănuși albe.

Astăzi vorbim verde în ochi despre reformele în justiție și de ce acestea nu dau roade nici după 15 ani de aplicare. Pentru majoritatea cetățenilor, reforma justiție înseamnă un lucru simplu – hoții la pușcărie! O justiție independentă și funcțională este una dintre cele mai importante condiționalități ale UE pentru statele candidate. Cu alte cuvinte, o reformă bună și eficientă a justiției reprezintă biletul nostru de acces în UE. De asta miza este mare și acuratețea cu care este aplicată această reformă trebuie tratată cu mare grijă.

În declarațiile sale după ședința Consiliului Superior de Securitate de luni, Maia Sandu s-a declarat profund dezamăgită de activitatea Procuraturii Anticorupție. Șefa statului a cerut Guvernului să vină de urgență cu propuneri noi despre cum ar trebui să arate Procuratura Anticorupție! 

Totul a început în 2021 cu o mare lipsă de viziune a responsabililor de reforma justiției din Parlament și Guvern. Timp de mai bine de un an, nici ministrul Justiției de atunci, nici șefa comisiei parlamentare, nu au putut să ne spună clar cum văd ei această instituție de luptă cu corupția. Ba ne promiteau DNA, ba se răzgândeau. S-a crezut greșit că aducând un șef de peste ocean, poți corecta lucrurile într-un sistem întreg. E adevărat, omul sfințește locul, dar cu o rândunică nu faci primăvară în justiție.

Și pentru că începutul anului 2023 i-a prins în ceartă pe cei doi șefi de la Procuratura Anticorupție și CNA de a vuit întreaga țară, Parlamentul a venit să stingă focul. La viteză, au adoptat o lege prin care au separat competențele celor două structuri. Ca să nu se mai împiedice una în alta, Procuraturii Veronicăi Dragalin i-au dat marea corupție, adică rechinii. CNA-ului lui Iulian Rusu i-au dat corupția sistemică, inclusiv corupția politică, adică piraniile din apele corupției. 

Dar nu a apucat această lege să intre în vigoare că Parlamentul a mai trântit o reformă care a pus capac activității Procuraturii Anticorupție. Printr-un amendament apărut peste noapte, Parlamentul a decis o separare totală a Procuraturii Anticorupție și CNA. Potrivit noii legi, ar urma să avem un DNA, așa cum își dorea poporul și șefa de la Anticorupție. 

În realitate, Procuratura Anticorupție a ajuns, ca în povestea peștișorului de aur, la covata spartă. Fără sediu, fără resurse și fără oameni care să efectueze munca operativă. Parlamentul a obligat Guvernul, prin aceeași lege din vara lui 2023, să ofere în maxim trei luni un nou sediu instituției și toate resursele necesare pentru dotarea și capacitarea acesteia. Nici Guvernul nu s-a ținut de cuvânt, nici Procuratura Anticorupție nu a mai livrat. 

Am intrat în impas! Cu supărări din ambele părți. Există opunere din interiorul Procuraturii Anticorupție? Cu siguranță da! Dar o parte dintre motive sunt obiective. Există corupție la Anticorupție? Cu siguranță da! Dar acest lucru urma să ni-l arate vettingul. La șase luni de la inițierea vettingului în privința procurorilor anticorupție, lucrurile nu s-au mișcat deloc. 

După ce au fost notificați în mai că urmează să fie evaluați la sânge, procurorii nu au mai primit niciun set de întrebări de la comisie, semn că vettingul procurorilor anticorupție s-a blocat. Dar,  nu pe terenul celor care urmează să fie verificați, ci pe terenul celor care urmează să facă verificările. Să avem grijă pe cine dăm vina pentru asta. Intervențiile chirurgicale se fac rapid și neîntârziat. Altfel, consecințele pot fi altele decât cele scontate.

Nu mă apuc să judec calitățile manageriale ale șefei Procuraturii Anticorupție. Am și eu rezervele mele. Dar am certitudinea că abilitățile manageriale ale Veronicăi Dragalin au fost verificate de CSP în momentul în care aceasta a fost desemnată câștigătoare a unui concurs public mult lăudat. 

Ce este însă cert pentru mine este că în actuala situație, indiferent pe cine aduci la covata spartă, nu ar trebui să ai așteptări prea mari. E ca și în bancul cu puricele cu picioarele rupte, care nu mai executa comenzile de a sări, iar savantul a constatat eronat că, după ce i se taie toate picioarele, puricele nu mai aude.

În concluzie, vă spun Verde în ochi: avem nevoie de reforme gândite bine, la rece, și expuse unor consultări publice largi, mai cu seamă cu ce care urmează să le implementeze. Dacă ne dorim cu adevărat o justiție care bagă hoții la pușcărie. Nu mai avem dreptul la erori. Reforma anticorupție în Moldova s-a făcut mereu la emoții și fierbințeală. Iar asta nu are cum să iasă bine, pentru că justiția înseamnă cumpătare și obiectivitate.

Avem în sistem, nu doar corupție, ci și multă supărare și frustrare. Ea nu poate fi ignorată. Justiția e făcută de procurori și judecători. Așa este peste tot în UE, acolo unde ne dorim atât de mult să ajungem!