18 septembrie 2023, ora 16:18

Fostul șef al DNA vine la Chișinău! Daniel Moraru va avea o intervenție specială în cadrul Forumului Reformarea Justiției și Combaterea Corupției (RJCC).

Forumul Reformarea Justiției și Combaterea Corupției reprezintă un spațiu pentru discuții profesioniste între principalii actori din sistemul de justiție, decidenți politici, experți naționali și internaționali, dar și partenerii de dezvoltare pentru a identifica cele mai optime soluții de reformă.

Ediția din acest an va avea loc pe 19 și 20 septembrie și va fi deschisă de premierul Dorin Recean, Ambasadorul SUA, Kent D. Logsdon, Ambasadorul UE, Janis Mazeiks și președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Ilie Chirtoacă.

În cadrul primei sesiuni, unde se va vorbi despre evaluarea externă a justiției și reforma Curții Supreme de Justiție, vor avea intervenții ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, președintele interimar al CSM, Sergiu Caraman, membra Comisiei Pre-vetting, Victoria Henley, președintele Comisiei Vetting, Scott Bales, dar și fostul vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii din România, Codruț Olaru.

Vorbitorul principal al primei zile de Forum va fi fostul procuror-șef al DNA, Daniel-Marius Morar, care va împărtăși din experiența și parcursul său impresionant în lupta împotriva corupției din România.

La acest subiect, președinta Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate, directorul CNA, Iulian Rusu și șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, alături de președintele Înaltei Curți Anticorupție din Ucraina, Vira Mykhailenko, expertul independent Claudiu Dumitrescu și fostul Procuror General adjunct al Ucraine, Vitaly Kasco, vor discuta despre cele mai eficiente sancțiuni împotriva corupției și aplicarea acestora în practică, precum și despre alte subiecte-cheie ce vizează combaterea corupției în Moldova.

Ziua a doua a Forumului va începe cu o sesiune ce vizează optimizarea hărții judecătorești, în cadrul căreia Sorin Popescu, directorul Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești, Vasile Șchiopu, membru al CSM și ex-președinte de instanță, alături de expertul danez Jesper Wittrup, experta Esther de Rooij din Olanda, deputata Larisa Voloh și directorul Programului Justiția din cadrul CRJM, Vladislav Gribincea vir discuta despre opțiunile de optimizare a hărții judecătorești, despre progresul din țara noastră, dar și specializarea judecătorilor.

Sesiunea va fi moderată de expertul internațional în dezvoltare internațională, Adrian Ionescu.

Ediția din acest an a Forumului Reformarea Justiției și Combaterea Corupției vine și cu o sesiune dedicate justiției viitorului. În cadrul acestui panel de discuții vor fi abordate subiecte ce vizează digitalizarea administrării sistemului de justiție, interconexiunea platformelor existente și chiar utilizarea inteligenței artificiale în justiție.

Vorbitorul principal al celei de-a doua zile va fi expertul american Peter Kiefer, care va avea o intervenție legată de tendințele internaționale de modernizare și digitalizare a instanțelor de judecată.

Printre oficialii și experții care vor modela discuţiile pe aceste tematici se numără, membra CSM, Tatiana Ciaglic, șeful Agenției Resurse Informaționale Juridice, Dinu Vataman, directorul adjunct al Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești, viceministrul Justiției din Ucraina, Sergiy Orlov, secretarul Curții Supreme din Republica Slovacă, Rado Brezovar, șeful Înaltei Curți Anticorupție din Ucraina, Bohdan Kryklyvenko, lectorele Giulia Gentile și Linda B. Louis.

Evenimentul este organizat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova, în colaborare cu Guvernul Republicii Moldova, datorită sprijinului financiar al Departamentului de Stat al SUA prin intermediul Biroului Internațional pentru Justiție Penală și Aplicarea Legii al Ambasadei SUA în Republica Moldova.

03 octombrie 2023, ora 07:25

Deparazitarea instituției de corupți ar fi una din primele acțiuni ale fostului șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din România, Daniel Morar, dacă ar prelua conducerea Procuraturii Anticorupție din Republica Moldova. Într-un interviu exclusiv pentru „Cutia Neagră PLUS”, acesta a mai menționat că una dintre priorități ar fi și adoptarea unei legi pentru a consolida structura anticorupție. 

Potrivit acestuia, PA ar trebui fortificată cu logistica necesară, indiferent că mai există sau nu CNA, pentru că astfel instituția ar fi mai eficientă, fiind eliminat inclusiv riscul de a atribui vina unor instituții separate.

„Mai întâi, de la adoptarea unei legi corecte. Am văzut diverse sisteme în care funcționează agențiile anticorupție. Părerea mea este destul de fermă, cea mai eficientă, performantă structură anticorupție nu poate fi grefată decât pentru o structură de parchet, pentru că procurorul este cel care poate începe și duce la final o anchetă penală. Polițistul începe o investigație și administrează probe. Până la urmă, ajunge tot la procuror și se oprește aici.

Nu înțeleg de ce să oferi toată logistica unei unități anticorupție care nu poate merge cu dosarul în instanță, pe când poți să faci asta oferind logistica și făcând structura anticorupție pe o satură a Procuraturii Anticorupție. 

În primul rând, aș cere o lege prin care PA să fie cea care are logistica necesară, indiferent că mai există sau nu CNA, pentru că este firesc ca din moment ce ceri rezultate în lupta anticorupție și procurorul se poate duce până în final, să-l responsabilizezi, dar să-i dai mijloace și dacă i-ai dat posibilitatea să-și aleagă oameni, îi dai polițiști, specialiști, bani pentru asta, să-i dai posibilitatea să efectueze interceptări, adică mijloace de investigație speciale. Atunci nu mai poate veni să spună în fața publicului că altcineva este de vină. Atât timp cât există cel puțin două instituții, dau vina una pe alta”, a explicat fostul șef al DNA.

Daniel Morar a subliniat că datoria șefului PA ar fi să elimine orice manifestare de corupție din rândurile angajaților și să numească oameni credibili și cinstiți pentru a conduce investigațiile.

„Am auzit argumentul că există multă corupție în Procuratura Anticorupție. Dar îmi vine greu să cred că s-au nimerit în PA doar oameni cu probleme de integritate, să nu le spunem de-a dreptul corupți, nu cred că nu există oameni cinstiți, corecți, care ar putea face treabă. Este rostul șefului instituției să deparaziteze instituția de acești oameni. Am auzit și un contraargument la ce am zis eu - că polițiștii ar fi mai onești decât procurorii, bănuim că e tot la nivelul percepției publice”, a spus Morar.

Juristul român a mai menționat că am putea convinge societatea că s-a pornit o luptă veritabilă cu corupția doar numind oameni credibili și cel mai important - pricepuți în ceea ce trebuie să facă.

„Pare că lucrurile sunt în cerc - nu știm de unde să alegem oamenii credibili și cinstiți. Nu există ca o societate să nu aibă oameni credibili, cinstiți și pricepuți. Este rostul celui care are abilitatea de-ai numi oameni integri, puternici, cinstiți și pricepuți, că degeaba numești unul cinstit dacă nu știe ce să facă, apoi, el să meargă mai departe să vrea să facă. Nu există să nu găsești. Degeaba stai cu 50 de oameni în structură care nu fac nimic, mai bine lucrezi cu 10 oameni și rezultatele sunt palpabile”, a declarat fostul șef al DNA.

Daniel Morar mai spune că un șef al Procuraturii Anticorupție ar trebui să știu să aleagă dosarele pe care le instrumentează: „Ține să se vadă la un moment dat că sistemul face ceva, apoi ține de inteligența șefului instituției, adjuncților lui să aleagă dosarele pe care instrumentează, pentru că într-un interval de timp nu ai cum să ieși la liman cu foarte multe dosare. Nu e în ideea de a alege oamenii care se duc, ci acele dosare care au șanse mai mari de izbândă”.

În ceea ce privește interimatul în funcțiile de conducere a unor instituții de drept din Moldova, Morar a menționat că această practică nu ar fi benefică pentru stabilitatea și eficiența acestora.

„E un lucru care nu e bun, pentru că interimatul dă întotdeauna posibiltatea de a-l ține pe cel în chestiune într-o oarecare nesiguranță. Ori un mandat că este pe 3 ani cum este în România, cu posibilitatea prelungirii, e un mandat care îți dă libertatea de a acționa, dar trebuie să fii împăcat cu asta. Interimatul nu ne ajută și asta este o tactică a celor care îi numesc, clasa politică, de a-i ține pe acești procurori într-o stare de incertitudine continuă”, a precizat Daniel Morar.