14 septembrie 2023, ora 14:17

Credincioșii ortodocși români din Basarabia și din întreaga lume marchează la 14 septembrie cea de-a 31-a aniversare a reactivării Mitropoliei Basarabiei, care a fost reînviată la răsărit de Prut în ziua când creștinii ortodocși români cinstesc Înălțarea Sfintei Cruci. 

„La mulți ani, Mitropolia Basarabiei! Să rămânem uniți în credință și adevăr, să păstrăm vie memoria martirilor noștri și să privim cu încredere către un viitor luminos, sub ocrotirea Maicii Domnului și a mucenicilor basarabeni care și-au vărsat sângele sfințind acest plai, spre slava lui Dumnezeu și spre binele întregii noastre comunități”, se spune în mesajul de felicitare al Mitropoliei Basarabiei.

De menționat că în 1925, Arhiepiscopia Chișinăului a fost înălțată la rangul de Mitropolie, având ca prim Mitropolit pe Înaltpreasfințitul părinte Gurie Grosu. Însă, odată cu instaurarea regimului sovietic în Basarabia, în anul 1944, Mitropolitul Efrem Enăchescu a fost nevoit să își părăsească scaunul episcopal. Astfel, timp de aproximativ jumătate de veac, Mitropolia Basarabiei și-a întrerupt activitatea, dar fără ca Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române să recunoască desființarea acesteia.

Declararea independenței Republicii Moldova la 27 august 1991 a deschis calea credincioșilor Mitropoliei Basarabiei, rămași fideli Bisericii Ortodoxe Române, să se constituie în Adunare eparhială și să hotărască, la data de 14 septembrie 1992, reactivarea Mitropoliei Basarabiei din cadrul Patriarhiei Române.

La 19 decembrie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat act de reactivarea Mitropoliei Basarabiei și a recunoscut această Mitropolie ca autonomă și de stil vechi, sub conducerea Înaltpreasfințitului Părinte Petru Păduraru, care în 1995 a primit titulatura de Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor. 

După un deceniu de persecuție și de refuz al recunoașterii sale juridice, Mitropolia Basarabiei a obținut câștig de cauză la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în data de 13 decembrie 2001, ceea ce a determinat recunoașterea oficială, de către autoritățile Republicii Moldova, în anul 2002, a Mitropoliei Basarabiei.

01 octombrie 2023, ora 21:08

Sistemul de justiție din Republica Moldova este într-o perioadă de căutări. Cel puțin asta crede fostul șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din România, Daniel Morar. Într-un interviu exclusiv pentru „Cutia Neagră PLUS”, acesta a declarat că nu există încă senzația că puterea judecătorească este independentă de politic.

„La acest moment, sistemul judiciar și Procuratura Anticorupție din Republica Moldova se află la început, se află în căutări. Nu a existat încă o atitudine disruptivă față de ce s-a întâmplat până acum în sistem, așa cum s-a întâmplat în România după 15 ani de justiție postrevoluționară. La un moment dat, au venit niște instituții, care au avut atitudini care au șocat, care au schimbat lucrurile.

În Moldova, din câte cunosc eu, acest lucru încă nu s-a întâmplat. E încă o vreme a așteptărilor, a promisiunilor, a nemulțumirilor, dacă încă nu există senzația că autoritatea judecătorească e una pe picioarele ei, care poate funcționa separat de politic, independent, că este stăpână pe propriile decizii”, a spus Daniel Morar, la TV8.

Fostul șef al DNA a mai menționat că și în România, s-a vorbit de reforma justiției mult timp, dar, la un moment dat, „ne spuneam că nu mai suntem în fază de reformă, fiindcă, la un moment dat, orice corp profesional, prin urmare și sistemul judiciar trebuie să ajungă la o maturitate și evident că reforma nu mai este cuvântul cel mai potrivit, aici vorbim despre un sistem format, care are nevoie de stabilitate”.

„Eu ce văd acum în ceea ce privește instituția anticorupție, e că suntem încă în perioadă de căutări, pentru că așa cum au fost împărțite competențele până în vară între CNA și PA - lucrurile nu funcționează la parametrii care sunt așteptați de societate”, a punctat Morar.