07 septembrie 2023, ora 22:59

Republica Moldova poate obține deschiderea negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană. Cel puțin asta crede și speră președintele Parlamentului, Igor Grosu, potrivit căruia e important atât să bifăm la condiționalitățile Comisiei Europene, dar și să știm a argumenta necesitatea integrării europene a țării noastre. Declarațiile au fost făcute în cadrul ediției din 7 septembrie a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

„Cred că noi avem șanse, avem toate șansele să facem lucrul ăsta. Dar rog colegii din Parlament, Executiv, nu ne relaxăm”, a spus șeful Legislativului.

Grosu a explicat că există două componente esențiale. Prima componentă este cea birocratică, care implică revizuirea legilor, dosarelor și a aspectelor legate de statutul Moldovei în raport cu Uniunea Europeană. 

Cu toate acestea, președintele Parlamentului a subliniat că cea de-a doua componentă, de natură politică, este de asemenea importantă. Moldova trebuie să prezinte argumente solide și convingătoare pentru a justifica nevoia de a fi parte a UE.

„Nu că-i vorba de avans, există două componente - partea birocratică în care se vor trece în revistă legi, dosare pronunțate, este, nu este, sunt puține și este a doua componentă - politică, în care trebuie să prezentăm argumente de ce e nevoie de mai mult timp. E important, să explicăm, să prezentăm toată informația exhaustivă, fără a farda ceva, fără ochelari roz și având la bază acest cec și concluziile politice pe care le vor avea liderii, cancelariile, se va lua o decizie politică”, a menționat Igor Grosu.

„Eu cred și sper la o decizie pozitivă, dar totul depinde de noi cum ne facem temele pentru acasă”, a conchis președintele Parlamentului.

Comisia Europeană va recomanda în luna octombrie începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, va fi încă necesar consensul celor 27 de state membre ale UE în decembrie.

TV8.md reamintește că pe 23 iunie 2022, Consiliul European a acordat Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE.

Potrivit CE, actuala conducere a Republicii Moldova a făcut progrese importante în agenda sa de reformă. În același timp, s-a confruntat din ce în ce mai mult cu amenințări directe la adresa stabilității sale, venite atât din partea grupurilor interne cu interese create, cât și din partea Rusiei. 

În acest context, la ședința Consiliului Europei din 23 martie 2023, liderii UE s-au angajat să continue să ofere întreg sprijinul relevant țării, inclusiv să își consolideze reziliența, securitatea, stabilitatea, economia și aprovizionarea cu energie în fața activităților destabilizatoare ale actorilor externi.

Pe 24 aprilie 2023, UE a lansat misiunea civilă a UE în Moldova (EUPM Moldova) în cadrul Politicii de securitate și apărare comună, cu scopul de a consolida rezistența sectorului de securitate al Republicii Moldova în domeniile managementului crizelor și amenințărilor hibride, inclusiv securitatea cibernetică și contracararea. manipularea și interferența informațiilor străine.

03 octombrie 2023, ora 22:00

În ultimii patru ani, încătușările și reținerile din Parlament au devenit o normalitate. Din vara lui 2019 și până în această toamnă, deputații au votat 33 de cereri de ridicare a imunității parlamentare pentru nouă aleși ai poporului. Lider la acest capitol este oligarhul fugar, Ilan Șor, pe numele căruia Legislativul a acceptat urmărirea penală de 13 ori. Cert este că și acum el se află în libertate fiind fugit în Israel, iar și pe alte dosare nu există o finalitate.

Ilan Șor este politicianul care a bătut recordul național la numărul de cereri de ridicare a imunității parlamentare. Legislativul a votat 13 decizii în privința acestuia. Doar că Șor a fugit din țară înainte ca de toate aceste slicitări, în 2019. Abia o lună mai târziu, Parlamentul a decis pentru prima dată să-l lase pe oligarhul fugar fără imunitate.

„Articolul 335 din Cod Penal. Abuz de serviciu săvârșit de către administratorul unei bănci în interesul grupul criminal organizat”, a menționat procurorul general interimar, Dumitru Robu.

Doi ani mai târziu, procurorii au cerut din nou ridicarea imunității parlamentare a lui Ilan Șor, în dosarul deschis pentru implicare în furtul miliardului. Într-un singur an, au fost tocmai nouă cereri de acest fel în Parlament.

„Este jucat un spectacol ieftin și show ieftin”, a declarat oligarhul fugar, Ilan Șor.

Deputatul a fost lipsit de imunitate parlamentară și în urma a trei decizii luate în 2022. Și acest șir ar fi continuat, probabil, doar că în aprilie curent, cu votul majorității, oligarhul fugar a fost lipsit de mandat, fotoliul lui fiind și în prezent liber. Locul doi în acest top al deputaților rămași fără imunitate parlamentară este ocupat tot de o membră a partidului Șor, scos în acest an în afara legii. Este vorba despre Marina Tauber, pe numele căreia au fost depuse 8 cereri de ridicare a imunității.

Prima dată ea a fost reținută, alături de colega ei, Reghina Apostolova, în septembrie 2019, tot în dosarul Frauda bancară în care figurează și liderul lor de partid. Atunci zeci de simpatizați ai formațiunii au încercat să boicoteze reținerea celor două parlamentare.

Un an mai târziu, Tauber și Apostolova au fost scoase de sub urmărire penală din lipsă de probe, iar procurorul general interimar și-a cerut atunci scuze. După care Tauber a mai rămas fără imunitate în 2022, dar și în 2023.

„Stau liniștită și aștept să vină mascații să mă aresteze. Voi ați văzut că eu i-am căutat și i-am găsit”.

Tauber este cercetată în mai multe dosare penale pentru falsificarea rapoartelor financiare ale fostului partid al lui Ilan Șor, dar și acceptarea finanțării formațiunii de către un grup criminal organizat. Ea neagă toate acuzațiile. Tot din rândurile fostului partid Șor, fără imunitate au rămas Denis Ulanov și Petru Jardan. Ambii sunt cercetați pe două capete de acuzare - escrocherie și spălare de bani.

„- Ați fost invitat la Procuratură?
 - Da.
 - Cum comentați acuzațiile care vi se aduc?”, a vorbit deputat pe listele fostului partid Șor, Petru Jardan.

Fără imunitate parlamentară a rămas în aprilie 2022 și deputatul BCS, Radu Mudreac. După ce solicitarea procurorului interimar a fost acceptată, alesului poporului i s-a făcut rău, acesta fiind preluat de un echipaj de pe ambulanță și dus la spital.

„Cinstit... eu nu înțeleg ce se întâmplă. Cine conduce?”, deputat BCS, Radu Mudreac.

Și fostul deputat democrat, Vladimir Cebotari, a rămas fără imunitate parlamentară. Acesta era acuzat de procurori că ar fi contribuit la concesionarea aeroportului Internațional Chișinău de către un grup criminal organizat. După ce a rămas fără imunitate, Cebotari a ținut un discurs de la tribuna Parlamentului.

„Noi știm că judecățile aici în sală sunt făcute de mult și nu aici în sală. Ele se fac în alte părți”, a menționat fost deputat PD, Vladimir Cebotari.

Ultimii deputați care au rămas fără imunitate pentru a fi cercetați penal sunt Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan. Ambii foști socialiști au aderat la partidul Renaștere, afiliat fugarului Ilan Șor. Procurorul general interimar a depus pentru primul - trei cereri, iar pe numele Irinei Lozovan - două.

„- Astăzi în această sărbătoare sfântă am să vă spun cum i-a spus Iisus, Iudei: „Faceți ce trebuie să faceți”. 
- La pușcărie, la pușcărie”, a menționat deputatul independent, Alexandr Nesterovschi.

Și dacă Nesterovschi și-a apărat poziția, Lozovan a ales să-i aștepte pe procurori acasă. Datele oferite echipei TV8 de Parlament arată că din august 2019 și până în septembrie curent au fost aprobate 33 de decizii de ridicare a imunității parlamentare pentru nouă deputați. Doar că instanța s-a pronunțat doar în dosarul lui Ilan Șor, care, acum cinci luni, a fost condamnat de Curtea de Apel Chișinău la 15 ani de pușcărie pentru implicare în furtul miliardului. Pentru celelalte dosare nu existe informații publice. Am expediat o solicitare Procuraturii Generale pentru a afla la ce etapă sunt acestea, dar nu am primit deocamdată un răspuns.