10 septembrie 2023, ora 16:54

În fiecare an, pe 10 septembrie este marcată Ziua mondială de prevenire a suicidului. În Republica Moldova, în anul 2022 au fost înregistrate 366 de cazuri de suicid, comparativ cu 466 în 2021. Deși numărul a scăzut, întreaga lume, suicidul este o problemă majoră, dar adesea neglijată, înconjurată de stigmatizare, mituri și tabuuri. Fiecare caz de suicid este o tragedie care afectează grav nu numai indivizii, ci și familiile și comunitățile.

Din cele 366 de cazuri înregistrate anul trecut, în țara noastră, 87% s-au produs la bărbați și 73% au avut loc în mediul rural. Totodată, mai puțini bărbați decât femei primesc tratament pentru tulburări legate de depresie.

În pofida progreselor înregistrate în unele țări, persoanele cu probleme de sănătate mintală se confruntă adesea cu încălcări grave ale drepturilor omului, discriminare și stigmatizare. Multe afecțiuni de sănătate mintală pot fi tratate eficient la un cost relativ scăzut, dar diferența dintre persoanele care au nevoie de îngrijire și cele care au acces la îngrijire rămâne substanțială. Acoperirea eficientă a tratamentului rămâne extrem de scăzută.

Suicidul poate fi prevenit cu intervenții la timp, bazate pe dovezi și adesea cu costuri reduse. În iunie 2021, OMS a lansat LIVE LIFE, un ghid de implementare format din patru intervenții cheie, pentru a preveni suicidul și recomandă:

• restricționarea accesul la mijloacele de suicid (de exemplu: arme de foc, pesticide, droguri, etc.);
• interacțiunea cu mass-media pentru raportarea responsabilă a suicidelor;
• promovarea abilităților socio-emoționale de viață la adolescenți;
• identificarea, evaluarea, gestionarea și monitorizarea din timp a persoanelor care sunt afectate de comportamente suicidale.

Stigmatul social și lipsa de conștientizare rămân bariere majore în calea căutării de ajutor pentru suicid, subliniind nevoia de educație în domeniul sănătății mintale și campanii anti-stigmatizare.

Prevenirea suicidului este posibilă, și fiecare dintre noi poate fi un actor cheie în prevenire. Putem face diferența în calitate de membru al societății, copil, părinte, prieten, coleg sau vecin.

Iată ce putem face pentru a preveni suicidul:

– Să cunoaștem care sunt semnele de alarmă ale suicidului (disperare, furie necontrolată, răzbunare, acțiunile nechibzuite sau riscante, consumul exagerat de alcool sau droguri, retragere de la prieteni, familie și societate, anxietate, agitație, insomnie sau somnolența și schimbările dramatice de dispoziție);

– Să demonstrăm compasiune și grijă față de cei aflați în suferință;

– Să nu tolerăm stigmatizarea asociată cu suicidul;

– Să împărtășim propriile experiențe. Discuțiile mici pot salva vieți și pot crea un sentiment de conexiune și speranță.

Organizația Mondială a Sănătății recunoaște că problema suicidului reprezintă o prioritate în domeniul sănătății publice. În plus, rata mortalității prin suicid este un indicator din obiectivul 3.4 al Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă: până în 2030, a reduce cu o treime mortalitatea prematură din cauza bolilor netransmisibile prin prevenire și tratament și de a promova sănătatea mintală și bunăstarea.

În Republica Moldova, servicii de asistență medicală și reabilitare psihosocială pentru persoanele cu probleme de sănătate mintală sunt oferite în cadrul Centrului Comunitar de Sănătate Mintală.

În prezent, 40 de centre de sănătate mintală își desfășoară activitatea în toate raioanele și municipiile din țară care se găsesc, de cele mai dese ori, în incinta sau în apropierea centrelor de sănătate din raion sau municipiu.

La Centrele Comunitare de Sănătate Mintală se pot adresa persoanele de orice vârstă cu simptome de tulburări mintale și de comportament sau membrii familiei acestora. Ajutorul este gratuit și confidențial.

Potrivit ANSP, în fiecare an, la nivel global peste 703.000 de oameni își iau propria viață după multe tentative de suicid și aproape 77% din toate suicidele au loc în țările cu venituri mici și medii. Aproximativ 20% dintre copiii și adolescenții din lume au o afecțiune mintală, suicidul fiind a doua cauză de deces în rândul tinerilor de 15-29 de ani. Aproximativ una din cinci persoane aflate în situații post-conflict au o problemă de sănătate mintală.

„Să insuflăm speranță prin acțiunile noastre” este tema trienală a Zilei mondiale de prevenire a suicidului din 2021-2023. 

„Creând speranță prin acțiune, putem semnala persoanelor care se confruntă cu gânduri suicidale, că există speranță, ne pasă și dorim să-i susținem. Aceasta a devenit o oportunitate de mobilizare globală în prevenirea comportamentului suicidal, conștientizarea bolilor mintale asociate și promovarea unui comportament sănătos”, scriu reprezentanții ANSP.

26 septembrie 2023, ora 15:02

Cabinetul de miniștri a aprobat lista laureaților Premiului Național din anul curent. Câștigătorii au fost selectați prin vot secret de către membrii Comisiei pentru decernarea Premiului Naţional, în cadrul ședinței din 21 septembrie 2023. 

În acest an, Premiul Național a fost obținut de următoarele persoane:

Ion Borș, producător, regizor, și Mariana Starciuc, scenaristă, decană a Facultății Artă Teatrală, Coregrafică și Multimedia, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, pentru originalitatea filmului „Carbon”, precum și pentru promovarea imaginii Republicii Moldova în domeniul cinematografic;

Vladimir Palamarciuc, artist plastic, pentru activitatea prodigioasă, limbajul metaforic și simbolic al operei, care ies în evidență prin conjugarea elementelor artei populare cu elementele inovatoare ale artei contemporane, organic inserate în structuri plastice tradiționale, cu un impact remarcabil înpromovarea valorilor culturale pe plan național și internațional;

Larisa Turea, scriitoare, dramaturgă, Maestru în Artă, pentru lucrarea „Cartea foametei”, care evocă, atât prin mărturiile supraviețuitorilor, cât și prin documente de arhivă originale, fenomenul foametei postbelice în R.S.S. Moldovenească ca instrument de reducere a rezistenței față de regimul sovietic;

Nina Corcinschi, doctor habilitat în filologie, conferențiar universitar, critic și istoric literar, directoare a Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu Hasdeu”, pentru lucrările de critică literară scrise cu abnegație și pentru întreaga activitate în domeniul culturii și științei filologice;

Nicolae Leahu, doctor în filologie, conferențiar universitar, poet, critic, director al Școlii Doctorale Filologie, Facultatea de Litere a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți, pentru Opera Omnia;

lona Stepan, conferențiar universitar, director artistic și prim-dirijor al Capelei Corale Academice „Doina” a Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, prim-dirijor al Corului Național de Cameră al Sălii cu Orgă, Artist al Poporului, pentru întreaga activitate;

Veaceslav Sambriș, regizor, Maestru în Artă, director artistic al Instituției Publice Teatrul Republican „Luceafărul”, mun. Chișinău, pentru înaltă măiestrie în promovarea imaginii teatrului, a artei spectacolului și a culturii în societate și peste hotarele țării, precum și pentru realizări deosebite în montarea spectacolelor prezentate pe scena teatrului;

Echipa Centrului Național de Tehnologii Spațiale al Universității Tehnice a Moldovei: Viorel Bostan, profesor universitar, doctor habilitat în tehnică, rector, cercetător științific principal, director de proiect, Nicolae Secrieru, conferențiar universitar, doctor, cercetător științific coordonator, Valentin Ilco, cercetător științific, Vladimir Melnic, cercetător științific, Alexei Martiniuc, cercetător științific, Vladimir Vărzaru, cercetător științific, pentru dezvoltarea și lansarea nanosatelitului Republicii Moldova „TUMnanoSAT” cu misiuni de cercetare de la Stația Spațială Internațională și pentru monitorizarea, postoperarea și promovarea tehnologiilor spațiale;

Departamentul „TeleFilm-Chișinău” al Companiei „Teleradio- Moldova”: Mircea Surdu, director, Leonid Melnic, vicedirector, producător, Eugeniu Popovici, regizor principal, Lucia Tăut, redactor, și Roman Gațcan, cameraman, pentru abordarea inovativă, perseverență și abnegație în activitate, contribuție substanțială, cu impact considerabil la dezvoltarea societății, la promovarea principiilor moral-umanitare, precum și la consolidarea valorilor, a patrimoniului și a imaginii Republicii Moldova.

• Anual, Guvernul decernează până la 10 Premii Naționale pentru realizările remarcabile în domeniul științei, culturii, artei și sportului care au contribuit la promovarea imaginii țării pe plan internațional și au avut un impact considerabil asupra progresului tehnico-științific și socio-economic. La fel ca și în ceilalți ani, câștigătorii Premiului Național vor primi recompensă bănească, în valoare de 100 de mii de lei, diplomă și medalie.