20 noiembrie 2023, ora 10:14

Candidații Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) au ajuns primari în 291 de localități din cele 898, unde au fost organizate alegeri pe 5 și 19 noiembrie, potrivit alegeri.md. 225 au obținut fotoliul din primul tur și 66 - în turul al doilea. Pentru comparație, la alegerile locale din 2019, PAS împreună cu Platforma DA (Blocul ACUM) au obținut în total 172 de mandate de primari.

Pe locul secund în numărul primarilor aleși s-a clasat Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM) cu 144 de primari, 103 aleși în primul tur și 41 în turul al doilea. Spre deosebire de alegerile din 2019, PSRM a înregistrat o ușoară scădere în numărul mandatelor obținute, de la 206 la 144.

Candidații independenți ocupă a treia poziție în privința mandatelor de primari, cu un total de 116 aleși, rezultat aproximativ similar cu scrutinul electoral din 2019 - 112 primari.

Pe a patra poziție se află Partidul Social Democrat European (ex-PDM) care a reușit să obțină 103 mandate de primar. La alegerile din 2019, această formațiune politică a fost lider cu 261 de mandate de primar.

Partidele care s-au clasat pe locurile 5-10 după numărul de primari

5. Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM) - 48 de primari;

6. Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) - 34 de primari;

7. Partidul „Renaștere” - 27 de primari;

8. Platforma Demnitate și Adevăr - 20 de primari;

9. Mișcarea „Respect Moldova” - 19 primari;

10. Partidul Nostru - 17 primari.

Potrivit rezultatelor preliminare prezentate de Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova, rata de participare la vot la nivel național a fost de 36,73%. În cele 273 de localități unde s-a desfășurat turul al doilea de scrutin, prezența la urne a fost de peste 20%.

În urma celor două tururi de scrutin din 5 și 19 noiembrie 2023 au fost aleși 895 de primari din cei 898. În satul Aluatu, raionul Taraclia va fi organizat turul doi al alegerilor repetate, iar în satele Chioselia Rusă și Cotovscoe din UTA Găgăuzia în martie 2024 vor avea loc alegeri parțiale.

01 decembrie 2023, ora 10:34

„Republica Moldova este recunoscătoare României pentru sprijinul constant și proiectele implementate în țara noastră”. Afirmația aparține șefufului diplomației R. Moldova care a venit cu un mesaj de felicitare, cu ocazia Zilei Naționale a României, marcată pe 1 decembrie.

„La Mulți Ani, România! Republica Moldova este recunoscătoare României pentru sprijinul constant și proiectele implementate în țara noastră. De la construcția de drumuri și poduri până la renovarea grădinițelor și școlilor, România a fost și este mereu alături de noi, contribuind la dezvoltarea durabilă a comunităților noastre. La fel, apreciem rolul esențial pe care România îl are în calitatea de principal susținător și avocat al Republicii Moldova în procesul nostru de aderare la Uniunea Europeană.

La mulți ani, România! Fie ca parteneriatul nostru să continue să crească și să se întărească, aducând beneficii durabile tuturor!”, este mesajul lui Popescu.

Ziua Națională a României, marcată la 1 decembrie, este sărbătorită cu mare fast în dreapta Prutului. Cei 105 ani de la Marea Unire vor fi marcați cu o paradă militară, la care vor participa peste 2.400 de militari și specialiști ai MApN, MAI, SRI și SPP, dar și soldați străini vor defila la București, împreună cu peste 150 de mijloace tehnice, în timp ce câteva zeci de aeronave vor survola orașul. În premieră la această paradă vom vedea tancurile franceze Leclerc din Grupul de Luptă NATO condus de Franța în România, noile elicoptere Black Hawk ale SMURD, dar și alte blindate de luptă, sisteme de rachete și mai multe tipuri de avioane F-16.

TV8.md reamintește că pe 1 decembrie 1918, la Alba Iulia a fost convocată Adunarea Națională a Românilor, care a culminat cu Hotărârea de unire necondiționată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate. Acest act a avut loc după ce la data de 27 martie 1918 s-a decis unirea Basarabiei, iar pe 28 noiembrie 1918, organul reprezentativ al Bucovinei a votat și el unirea cu țara.

Pe 1 decembrie 1918, se decide astfel în unanimitate unirea Transilvaniei, Crișanei și Maramureșului cu România, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naționalități și religii.