20 noiembrie 2023, ora 22:41

O femeie a beneficiat recent de primul transplant de laringe realizat în Franţa, o intervenţie chirurgicală ce a fost prezentată luni în oraşul Lyon de echipa medicală franceză, care speră să poată repeta în curând această realizare ce rămâne rară la nivel mondial, informează AFP, preluată de Agerpres.

Pacienta, în vârstă de 49 de ani şi identificată doar prin intermediul prenumelui său, Karine, respira prin traheotomie de aproximativ 20 de ani, fără să poată să vorbească, din cauza complicaţiilor asociate unei intubaţii realizate după un stop cardiac suferit în 1996.

La câteva zile după transplant, realizat pe 2 şi 3 septembrie la Lyon, ea a putut să pronunţe câteva cuvinte. Pacienta participă de atunci la şedinţe de reeducare a coardelor vocale, a deglutiţiei şi a respiraţiei alături de un logoped în speranţa de a-şi recăpăta capacitatea de a vorbi pe termen lung, scrie G4media.

Tratamentul ei imunosupresor a fost consolidat după un început de respingere a grefei, dar pacienta a putut totuşi să fie externată şi să se întoarcă în locuinţa ei din sudul Franţei pe 26 octombrie. Ea nu a participat la prezentarea de luni a intervenţiei, dar a explicat, în scris, că s-a propus ca voluntar, în urmă cu 10 ani, pentru o astfel de operaţie, întrucât voia „să ducă din nou o viaţă normală”.

„Fiicele mele nu m-au auzit niciodată vorbind”, scrie ea, dând asigurări că s-a înarmat cu „curaj” şi „răbdare” pentru a face faţă durerilor şi eforturilor de reabilitare.

Profesorul Philippe Ceruse, şeful secţiei ORL şi chirurgie cervico-facială din cadrul Spitalului Crucii Roşii din Lyon, a dat la rândul său dovadă de multă hotărâre înainte să coordoneze acest transplant inedit în Franţa.

Ideea unei astfel de intervenţii i-a venit la puţin timp după primul transplant de laringe din lume, realizat în 1998 la Cleveland, în Statele Unite, la un bărbat care îşi pierduse coardele vocale în urma unui accident de motocicletă.

Chirurgul francez a început atunci să caute mai multe informaţii dar a rămas în acel stadiu până în 2010, când, „puţin din întâmplare”, l-a cunoscut la o conferinţă pe un coleg de breaslă din Columbia care a făcut un transplant similar, o procedură foarte delicată, dar nu a publicat niciodată informaţii despre realizarea sa.

Medicul Luis Fernando Tintinago Londono l-a invitat pentru o săptămână la Cali pentru a-i arăta felul în care trebuie prelevat un laringe, „unul dintre aspectele cele mai complexe” ale procedurii întrucât acest organ „este străbătut de mici nervi şi vascularizat cu mici artere şi vene care se întrepătrund”, a dezvăluit profesorul Ceruse.

În deceniul care a urmat, medicul francez s-a pregătit alături de o echipă de experţi, a obţinut autorizaţiile necesare şi a început să caute pacienţi eligibili. În 2019, pacienta Karine a fost identificată. Însă pandemia de COVID-19 a întrerupt toate pregătirile.

Între timp, două transplanturi de laringe au fost recenzate în literatura medicală, unul în California în 2010 şi un altul în Polonia în 2015. Este un număr foarte mic, întrucât aceste operaţii nu sunt prioritare: un laringe disfuncţional este foarte invalidant, dar nu pune în pericol vieţile pacienţilor.

În 2022, echipa franceză şi-a reluat pregătirile. Mai trebuia găsită o donatoare compatibilă, ceea ce, pentru un laringe, impune „caracteristici anatomice perfect compatibile cu pacienta receptoare în ceea ce ţine de sex, greutate, înălţime, grupă sangvină….”.

Acest lucru s-a petrecut pe 1 septembrie. După acordul familiei, intervenţia a putut să înceapă. Ea a durat 27 de ore, cumulat: aproximativ 10 ore pentru prelevare şi 17 ore pentru transplantare.

Cei 12 chirurgi şi circa 50 de persoane din echipa CHU din Lyon au participat la această premieră medicală coordonată de Philippe Ceruse şi colegul său Lionel Badet, şeful secţiei de urologie şi chirurgie de transplant din cadrul Spitalului Edouard Herriot.

Echipa franceză, deşi se declară mândră de transplantul reuşit, rămâne totuşi prudentă. „Pacienta este cea care va spune dacă este un succes”, a declarat profesorul Ceruse, notând că va fi nevoie de 12-18 luni înainte ca ea să îşi regăsească mobilitatea laringelui, acest interval reprezentând „timpul necesar pentru regenerarea nervilor”.

Philippe Ceruse va aştepta aşadar până când pacienta „va fi perfect sănătoasă” înainte să realizeze alte două transplanturi de laringe, pentru care dispune de un buget suficient.

Spitalul din Lyon a găzduit deja primul transplant din lume al unei mâini, realizat în 1998, şi cel de două mâini pentru acelaşi pacient, realizat în 2000 de profesorul Jean-Michel Dubernard, un pionier al transplanturilor, decedat în 2021.

Profesorul Lionel Badet îşi aminteşte despre participarea lui la acea „aventură a transplantului”, care a deschis calea spre noi specialităţi ale chirurgiei. Specialistul francez a prezis că după braţe, antebraţe şi laringe, în viitorul apropiat va veni rândul „transplanturilor de uter şi de penis”.

01 decembrie 2023, ora 12:20

Preşedintele Senatului de la București, liderul PNL Nicolae Ciucă și premierul Marcel Ciolacu  a transmis, vineri, un mesaj cu ocazia Zilei Naţionale a României.

„Iubirea de ţară stă în inimă şi în faptă. Suntem datori să veghem destinul acestei ţări, oricât de tulburi ar fi vremurile pe care le trăim. Pentru copiii noştri, pentru frumuseţea şi bogăţia pământului românesc, pentru tradiţiile şi fibra noastră culturală. Pentru viitor şi pentru că România e “acasă”. La mulţi ani, români!”, a scris Nicolae Ciucă pe Facebook.s.

Premierul Marcel Ciolacu a transmis vineri  că s-ar bucura ca toți politicienii și cei din societatea civilă să retrăiască spiritul unității care i-a înflăcărat pe înaintașii de acum 105 ani, când au înfăptuit Marea Unire.

„Este Ziua Națională a României, sărbătoarea tuturor românilor, o zi în care m-aș bucura să retrăim spiritul unității care i-a înflăcărat pe înaintașii noștri de acum 105 ani, înfăptuitorii Marii Uniri. Prezentul ne provoacă să facem față unor situații pe care cu greu le-am fi anticipat cu doar câțiva ani înainte și care pun o lume întreagă la încercare, iar România nu este nici ea ocolită. Istoria și Marea Unire din 1918 au confirmat puterea unității noastre și, iată, avem prilejul, cu fiecare nouă provocare a prezentului, să demonstrăm că împreună, noi românii, avem puterea de a ne atinge marile obiective. Acest lucru implică eforturi din partea tuturor și, mai ales, o înțelegere a preocupărilor fiecărui român”, afirmă Marcel Ciolacu, în mesajul transmis cu ocazia Zilei Naționale a României.

„Consider că mesajul de unitate al acestei zile ar trebui să fie prezent în orice acțiune a noastră, indiferent dacă ne referim la cetățeni, societate civilă, mediul de afaceri, reprezentanți ai statului sau la clasa politică”, susține oficialul român.

„Când ceva tinde să ne dezbine, să ne amintim că suntem toți români și că avem un drum comun de parcurs ca națiune, de care depind prezentul și viitorul întregii societăți și al fiecărui cetățean. O Românie puternică, orientată spre dezvoltare, care să se reflecte în plan economic, dar mai ales în viața de zi cu zi a românilor, este un obiectiv firesc, capabil să ne unească”, a conchis premierul României. 

Începând cu anul 1990, România serbează aniversarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 ca zi națională.

Ziua Națională a României, marcată la 1 decembrie, este sărbătorită cu mare fast în dreapta Prutului. Cei 105 ani de la Marea Unire sunt marcați cu o paradă militară, la care participă peste 2.400 de militari și specialiști ai MApN, MAI, SRI și SPP, dar și soldați străini vor defila la București, împreună cu peste 150 de mijloace tehnice, în timp ce câteva zeci de aeronave vor survola orașul. În premieră la această paradă vom vedea tancurile franceze Leclerc din Grupul de Luptă NATO condus de Franța în România, noile elicoptere Black Hawk ale SMURD, dar și alte blindate de luptă, sisteme de rachete și mai multe tipuri de avioane F-16.

TV8.md reamintește că pe 1 decembrie 1918, la Alba Iulia a fost convocată Adunarea Națională a Românilor, care a culminat cu Hotărârea de unire necondiționată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate. Acest act a avut loc după ce la data de 27 martie 1918 s-a decis unirea Basarabiei, iar pe 28 noiembrie 1918, organul reprezentativ al Bucovinei a votat și el unirea cu țara.

Pe 1 decembrie 1918, se decide astfel în unanimitate unirea Transilvaniei, Crișanei și Maramureșului cu România, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naționalități și religii.