21 iulie 2023, ora 18:40

Evghenia Guțul, noua bașcană a UTA Găgăuzia, nerecunoscută de către autoritățile de la Chișinău, a fost ajutată de către o echipă de HR din Rusia să-și formeze echipa.

Despre aceasta, Guțul a anunțat pe pagina sa de Telegram.

„Specialiștii în recrutare din Sankt-Petersburg au selectat cei mai buni candidați pentru funcția de manageri în cadrul Comitetului Executiv al Găgăuziei. Sarcina principală a fost de a găsi angajați competenți și calificați care să lucreze în beneficiul regiunii.

Selecția a durat aproximativ o lună și a fost stabilit un cerc de 25 de persoane. Lucrările au fost efectuate de un grup de experți din Sankt Petersburg. Acesta este specializat în selecția de personal și are o vastă experiență internațională”, a scris bașcana.

Totuși, Guțul nu a menționat din ce bani a achitat experții din Rusia.

Amintim că, un proiect de lege care vine să aducă mai multă corectitudine în relația dintre bugetul public național și bugetul UTA Găgăuzia a fost înregistrat marți, 18 iulie, la Parlament. Un anunț în acest sens a fost făcut de deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Radu Marian. Mai exact proiectul prevede că restituirile TVA către agenții economici din autonomia găgăuză se vor face din bugetul UTAG.

(...) În mod neclar, contrar principiilor autonomiei bugetare și autonomiei locale, restituirile TVA în beneficiul agenților economici din UTAG se face din contul bugetului de stat. Deci avem o situație în care UTAG încasează în bugetul său TVA, dar aceste surse proprii nu participă la restituirea acelorași taxe”, a menționat Radu Marian.

Evghenia Guțul urmează să fie învestită miercuri, 19 iulie, în funcția de bașcan al Găgăuziei. Aceasta a fost aleasă pe listele Partidului Șor, după ce în turul doi de scrutin, din data de 15 mai, l-a „bătut” pe socialistul Grigori Uzun. În 22 mai, Curtea de Apel Comrat a validat scrutinul, respectiv mandatul bașcanului.  

Asta chiar dacă în a doua zi de scrutin oamenii legii au făcut percheziții în urma cărora au fost ridicate documente în cadrul anchetei privind finanțarea ilegală a campaniei electorale pentru alegerea bașcanului din regiune, mai exact listele alegătorilor de la Judecătoria Comrat. Atunci CNA anunța că există bănuieli rezonabile, precum că în ele au fost incluse persoane decedate, dar și care se află peste hotare, iar voturile ar fi fost exprimate în numele acestora. Totodată, în urma efectuării acțiunilor de urmărire penală, s-a conturat o suspiciune rezonabilă că un număr semnificativ de alegători ar fi fost aduși organizat din alte raioane cu scopul de a vota în favoarea candidatului susținut de Partidul Șor.

22 septembrie 2024, ora 10:29

Un alt caz de folosire ilegală a apei am depistat în localitatea Gangura, din raionul Ialoveni, pe unde trece râul Botna. Un agricultor irigă câteva hectare de varză, fără a avea autorizație. Am descoperit această situație împreună cu un fost angajat al inspectoratului de protecție a mediului, în prezent președintele unui ONG care activează tot în acest domeniu. La fața locului am depistat pompe, prin care apa din râul, și așa aflat sub cod roșu de secetă hidrologică, este pompată ori de câte ori este nevoie. Ajunși la fața locului, am decis să chemăm inspectorii de mediu. 

Am descoperit acest caz în timp ce verificam starea râului Botna, împreună cu președintele unui ONG de mediu. O instalație, prin care se irigau câteva hectare de varză, ne-a făcut să ne oprim din drum. Am surprins situația cu ajutorul dronei, respectiv am chemat inspectorii de mediu din Ialoveni. 

Echipa a fost întâmpinată de un bărbat care, la rândul lui, l-a telefonat pe proprietarul instalației. 

„Totuși vă apropiați acum rapid. Sau dispuneți de autorizație, dacă aveți, luați-o la dumneavoastră. Bine, vă apropiați dacă puteți pentru că suntem mai mulți aici”.

Nu a mai venit însă. Inspectorii oricum i-au transmis o citație prin care l-au invitat a doua zi la sediul inspectoratului pentru clarificări. În lipsa proprietarului, am insistat să aflăm răspunsuri de la persoana care, aparent, avea grijă de zonă. 

„- Contor? - Da. - Este în deal, contor. - În deal unde, la bazinul de sus? - Da. - Păi și aici? Aici, la varză, unde e? Pentru varză. - Contorul unde-i? - Merge prin contorul lor, eu nu știu. - A zis că este la bazinul din deal, dar aici? - Da, aici? - Prin contorul lor merge. - Păi cum, apa se duce în deal și vine înapoi? - Eu nu știu aici cum e pusă sistema asta, pentru că eu nu eram aici când au fost. - Aveți numărul la proprietar, sunați-l. - Contorul trebuie să fie vizibil aici, să fie la fața locului, tu trebuie să vezi cât apă, nu poți să te duci în deal, asta e imposibil. Nu poți să te duci în deal, să te uiți la contor. - Hai că o să vină aici hozeainul (stăpânul), o să lămurească. - Dar eu, eu presupun, după atât cât mă uit eu, ca atare, aceea pompă e cu contor. - Aia bănuiesc și eu, mă uitam la ea. - Aceea e cu contor.”

Am mers, a doua zi, de dimineață, la inspectoratul de mediu Ialoveni pentru a discuta cu proprietarul. Am descoperit că acesta, de fapt, nu deținea autorizație, deși la telefon insista că are. 

„Păi uitați cum toată lumea iriga, așa am irigat și eu. Lumea se duce la pescuit, au aruncat, prinde pește, așa am aruncat și eu. Care-i problema? Trebuie de achitat, achităm. - Dar domnul care are acolo pompa aia, nu v-a spus că aveți nevoie de documente pentru a iriga? - Păi uitați-vă, fiecare pentru el. Suntem începători, poate avem și o altă situație, la mine e o altă situație. Suntem mai săraci, mai puțin informați, asta și a fost problema. N-am făcut, cred că n-am făcut nimic grav, n-am furat, miliardul nu l-am furat. - Eu nu zic că e ceva extraordinar de grav, dar știți că, de acolo de unde irigați dumneavoastră, din locul ăla, mai în față râul nu mai curge. - De ce nu ați venit cu două luni în urmă când era seceta ceea mare și din vale nu curgea nimic, nici un gram de apă și noi ne-nchinam la Domnul să ne dea ceva, o ploiță. Atunci nimeni nu vine să vadă care-i situația pe loc”.

În cele din urmă, s-a ales cu cea mai mică amendă. 

„- Am scris că irigați în lipsă autorizației și dumneavoastră, dacă vina o recunoașteți vă puneți iscălitura. Aici, că adică traducător nu aveți nevoie, atât aici, am dat 24 de unități, 1200, vă achitați, puneți vă rog aici și că obligațiile și astea le-ați citit, dacă le-ați citit”.

Proprietarul a refuzat să ne dea un interviu în fața camerei, acuzându-ne că l-am stresat și i-am provocat greutăți prin vizita noastră. 

„Hai, lăsați-mă că și așa m-ați băgat în stresuri, hai, lăsați-mă vă rog frumos. - Vreau să întreb dacă știați de autorizație. - V-am spus că n-am, n-am știut, dacă știam, credeți-mă, că... - Dar acum, după asta, o să vă duceți să vă faceți autorizație? - Sigur că da, sigur că o să fac. - Noi pe toți care vin la noi, noi pe toți îi ajutăm, noi consultăm, poftim. - O să mă consult, o să-mi spună ce să fac.” 

Acesta, din păcate, nu este un caz unic. Astfel de încălcări au loc peste tot, nu doar pe Botna. Inspectorii de Mediu din Ialoveni spun că în fiecare an luptă cu agricultorii care folosesc apa din râuri ilegal.

„Noi și în an am depistat și mai în an. Noi acum ne-am apucat mai des cu dânșii, ca să ne luptăm. Pentru că, nu că stopează, ei sapă și fac drumușor și închid cu totul. - Păi bun, și în situația asta... - Și apa nu curge. - Când dvs găsiți un baraj, ce faceți mai departe? - Îi amendam și le dăm prescripții câteva zile, ca să ei să le... - Și veniți după câteva zile? - Noi venim după câteva zile și în an a fost. Iată, tot la Gangura, depistate. - Și dacă nu îl strică în câteva zile, ce faceți? - Dar cum nu îl strică? Îl strică, noi îl punem împreună cu primăria. Și primăria ne ajută. Iată, noi, împreună cu primarul, acum, am depistat doi. Tot aici, două barajuri, la Gangura. Sunt primari care tot se implică în astea. Dar problema e într-aceea că trebuie curățat râul de la bun început. Ăsta trebuie să fie un program de stat, pentru că vă spun, aici, dacă este secată, intrați în sate și o să vedeți. În toate satele, țevile de canalizare, sunt date în râu. Râuri deja nu-s”.

Alexandru Corja, președintele unui ONG de mediu, tot el fost angajat al Inspectoratului de Protecție a Mediului, este deseori sesizat de cetățeni din toată republica. Legat de râuri, cele mai dese probleme sunt barajele și irigările ilegale.

„Altfel de cazuri vin foarte des în mesajele chiar în privat, atât pe TikTok, atât și pe Facebook. Mai mult de pe TikTok, persoanele trimit locația, poze, video, cât mai ușor să fie, ca să subînțelegem cum e sistemul. Din păcate, Inspectoratul pentru Protecția Mediului nu prea colaborează cu noi. Aș spune un sincer mulțumesc primăriilor care colaborează într- adevăr și iau atitudine cu toate că, mă rog, se mai întâmplă niște ciocniri mai blânde. Dar cu ajutorul primăriilor și cu poliția se rezolvă problema dată”. 

Chiar dacă procesul pentru obținerea unei autorizații de irigare este accesibil, sunt agricultori care aleg să folosească ilegal apa, fără să țină cont de starea acestor cursuri de apă. De cele mai multe ori, această abordare față de natură duce la dezechilibre grave și, uneori, la distrugerea întregului ecosistem, prin secarea râurilor. 

„În primul rând ar trebui să deținem o autorizație. Autorizație de mediu. În al doilea rând, după cât cunoaștem, chiar și după spusele ministrului, ne aflăm sub cod galben sau chiar roșu de secetă. Hai să luăm alt fel. După cum vedeți, unde ne aflăm noi. Aici nu-ți vine nimic. Și noi suntem cu siguranță, știm că autorizație nu este la fața locului. Noi abia am găsit, cu mari și greu am găsit localitatea asta cât ne-am învârtit. Da să mai vină altcineva. Și deatâta vă spun că așa locații cum îmi vin aici, astea doar numai în mesaj, în privat. Eu n-aveam nici de cum să ajung aici Problema de multe ori se rezolvă amical. Cum am mai spus, prin APL, și am încercat și am făcut chiar și o sesizare, chiar ultimele baraje care au fost, când și ministrul mediului s-a implicat, așa să spunem. Am făcut o sesizare oficială, către inspectorat, către minister, către președinție, la care s-au implicat așa la distrugerea barajelor. S-au implicat și inspectoratul și ministerul, să spunem așa. - Da, vine primăria cu tractorul lor. Din mulți cazuri vine primăria cu tractorul lor, mă rog, care îl au, așa, de la primării și le distrug. După astea sunt cazuri că după o săptămână le pun iar înapoi. Dar se întâmplă. Se întâmplă, se întâmplă. Dar în multe ori cazuri, când sunt cetățenii care sună și au zis că deja a venit tractorul, vor să pună înapoi. Și noi contactăm primarul, fiindcă primarul deja ia atitudine”.

Conform Serviciului Hidrometeorologic de stat, Râul Botna se află sub cod roșu de secetă hidrologică încă din luna iunie a acestui an, avertizare care ar fi trebuit să ducă la oprirea tuturor activităților economice cu implicarea folosirii apei din acest râu. 

Un reportaj de Constantin Niculae 
Imagine de Vlad Glinjan