21 noiembrie 2023, ora 21:55

Procuratura admite că autoritățile depun o muncă titanică pentru a modifica legislația penală, însă trage un semnal de alarmă și spune că nu întotdeauna modificările sunt și fiabile. Șeful interimar al Procuraturii Generale, Ion Munteanu subliniază că procurorii au ajuns deja în ceață din cauza atâtor modificări permanente. Cea care le dă cele mai multe bătăi de cap este legea cu privire la noile competențe ale Centrului Național Anticorupție (CNA). 

„Toți știm. CNA în continuare efectuează acțiuni de urmărire penală pe cazuri de corupție mică și mijlocie, urmărirea penală fiind condusă de procuraturile municipale unde își are sediul organul de urmărire a CNA: vorbim de Procuratura municipiului Chișinău, Bălți și Cahul. Acum CNA este un organ cu acoperire națională. CNA efectuează urmărirea penală, acum aceste cauze penale merg în instanță unde a fost comisă infracțiunea, deci procuratura finisează urmărirea penală într-o cauză aflată în gestiunea CNA și o expediază în judecată la Hîncești”, a declarat Munteanu la „Cutia Neagră PLUS” de la TV8.

„Procuratura Chișinău logistic nu este gândită pentru a susține acuzarea de stat pentru procuratura raională. Atunci eu sunt pus în situația să implic un procuror din Hîncești pentru a merge să susțină acuzarea de stat într-o cauză penală a Procuraturii Chișinău. Aici se pierde...procurorul din raion nu întotdeauna este suficient de bine pregătit, nici cea a Chișinăului nu este, nu mai vorbesc de Cahul. Atunci procuratura cu 9 procurori trebuie să mai meargă și să susțină acuzarea de stat pe cauzele CNA”, a adăugat șeful PG. 

Mai mult, spune Ion Munteanu, situația generează un blocaj în procuraturile teritoriale. 

„Pe termen scurt, e blocaj absolut în procuraturile teritoriale. Ba mai mult, ca procuror general eu la etapa actuală nu pot decide - lăsarea cauzei penale în gestiunea CNA însă conducerea urmăririi penale sa o modific la procuratura municipiului... Modificările în lege arată bine, în realitate sunt destul de dificil de ajustat”, a precizat Munteanu.

În context, șeful interimar al PG a subliniat că nu întotdeauna Procuratura reușește să își impună punctul de vedere atunci când e vorba de modificări la legislație.

28 noiembrie 2024, ora 23:57

„Cine nu va pleca benevol din Moldova ar putea fi vândut pe bucăți” este unul din titlurile apărute în online, după ce un proiect de hotărâre a Guvernului a fost propus pentru consultare publică. Narativul fals a fost generat de Ilan Șor și preluat rapid de canale Telegram și site-uri de știri. Potrivit autorilor, Uniunea Europeană ar transforma Moldova într-o piață ieftină pentru organe, dar adevărul a fost scos la suprafață în cadrul emisiunii „Alo, TV8. Avem un fals de raportat”.

De fapt, este vorba de proiectul de hotărâre, privind schimbul de organe umane destinate transplantului între țara noastră și alte state, care s-a aflat timp de 16 zile la consultări publice, perioadă în care fiecare persoană interesată, dar și instituțiile din domeniu au avut ocazia să își expună opiniile și recomandările pe acest subiect.

Inițiativa normativă prevede stabilirea normelor de procedură pentru transmiterea informațiilor necesare pentru ca schimbul de organe umane între Republica Moldova și alte state să decurgă cât mai eficient.

 „Acest proiect nu aduce nici o atingere la metodele de prelevare și transplant. Ele rămân absolut aceleași în cadrul legislației naționale. Doar că există experiența mai multor țări din spațiul european care colaborează pe acest domeniu. Ce ar presupune acest lucru? Atunci când, de exemplu, când într-o țară se efectuează o prelevare și este verificată lista de așteptare, iar în această listă nu se regăsește nici un pacient compatibil, cu acel organ care a fost prelevat. În cazul respectiv, acest organ poate fi propus pentru utilizare, pentru alți pacienți care au necesitate din țările adiacente”, a declarat pentru TV8, directorul Agenției de Transplant Grigore Romanciuc.

Mai simplu spus, țara noastră va putea mai ușor și mai sigur să primească și să doneze organe necesare pentru a salva viața unui om. Astfel, dacă într-o altă țară se va găsi un donator compatibil cu un receptor de la noi, donația se va putea realiza mult mai rapid datorită eficientizării procesului. Acest lucru va fi valabil și în mod invers. Este important de subliniat că, dacă există un pacient pe lista de așteptare din țara noastră, acesta are prioritate în primirea organului.

Un alt aspect crucial în acest domeniu este timpul. Pentru ca operația să fie de succes, medicii lucrează contra-cronometru, la propriu.

„Organul nu poate fi congelat sau nu poate fi prelevat. El la momentul prelevării trebuie destul de rapid să fie transplantat. De exemplu, ficatul poate fi transplantat în maxim 8 ore după prelevare. Asta impune niște probleme foarte serioase pentru asigurarea logisticii”, susține Grigore Romanciuc.

Întreg traseul pe care îl parcurge ficatul donat din momentul prelevării până ajunge la receptor, drum care include verificări, transportarea, recepționarea și operația propriu zisă, trebuie efectuat în maxim 8 ore. În cazul unui rinichi, traseul trebuie parcurs în maxim 12 ore, iar a unei inimi în 5 ore.

În aceste condiții, schimbul de informații trebuie să fie foarte rapid și exact. Pentru ca statele să aibă acces instant la informații privind donatorii și receptorii, au nevoie de  platforme comune, iar acest proiect de hotărâre de guvern va crea cadrul juridic favorabil pentru acest lucru.

Nu există riscuri de ”vânzare a organelor” din câteva motive simple. În primul rând, donarea organelor este una benevolă, deci nu poate face subiectul unei tranzacții financiare. În al doilea rând, există reglementări stricte privind cine poate primi acreditarea pentru efectuarea importurilor și exporturilor de organe, iar aceste reguli sunt valabile pentru toate statele europene.

„Nu poate să existe o prelevare într-o instituție neautorizată sau o țară să primească un organ dintr-o de undeva de unde acest lucru nu este autorizat. Legislația la acest capitol este extrem de strictă”, a mai spus Romanciuc. 

În concluzie, narativul care presupune că UE va transforma Republica Moldova într-o piață ieftină de organe nu este doar fals, ci complet absurd. În realitate, proiectul de hotărâre are drept obiectiv major salvarea de vieți și armonizarea legislației și standardelor naționale cu cele europene.