Comisia Electorală Centrală (CEC) a respins sesizarea depusă de fosta vicepreședintă a Partidului Șor, Marina Tauber, care a contestat decizia Consiliului Electoral de Circumscripție Bălți prin care a primit refuzul de a participa la alegerile locale din Bălți. Astfel, CEC menține în vigoare actul administrativ a CECEM Bălți.
„Se respinge cererea prealabilă nr CEC 7/7076 din 22 septembrie 2023 a doamnei Marina Tauber cu menținerea în vigoare a actului administrativ CNA din 21 septembrie 2023 a Consiliului Electoral al circumscripției Bălţi nr.2”, este decizia CEC.
Actul administrativ poate fi atacat în termen de trei zile din data adoptării prezentei hotărâri la Judecătoria Bălți. Hotărârea intră în vigoare la data adoptării.
Marina Tauber a primit refuz la 21 septembrie, din partea Consiliului electoral al circumscripției Bălţi. S-a întâmplat la o zi după ce fosta vicepreședintă a Partidului Șor a depus actele pentru a participa la alegerile locale din 5 noiembrie.
La 20 septembrie, Marina Tauber a anunțat că a depus dosarul la Consiliul Electoral de Circumscripție, în calitate de candidat independent.
Asta chiar dacă legea interzice exponenților partidelor politice scoase în afara legii să candideze la alegeri pe o perioadă de la trei la cinci ani.
De menționat că, pe 19 septembrie, Curtea Constituțională a sistat procesul de examinare a sesizării exponenților formațiunii Șor scoase în afara legii, care au contestat interdicția de a participa la alegerile locale generale din 5 noiembrie, dar nici la scrutinele din următorii cinci ani. Și asta pentru că a fost constatată paritate de voturi la adoptarea hotărârii.
Tauber este vizată în două cauze penale, pornite pe faptul „acceptării cu bună știință a finanțării partidului din partea unui grup criminal organizat” și „falsificarea raportului privind gestiunea financiară a Partidului Șor”.
Potrivit procurorilor, s-a constatat că formațiunea ar fi acceptat conștient bani de proveniență dubioasă, din partea unei grupări criminale, care erau folosiți în interes de partid, precum onorarii pentru artiști, salarii pentru membri și organizarea de proteste.
Banii ajungeau în Republica Moldova sub formă de transferuri și convertiri, inclusiv în criptovalută, iar pentru a camufla originea mijloacelor financiare, erau folosite diverse canale de finanțare precum Dubai, Viena sau Monaco.
