01 februarie 2024, ora 12:24

„2024 va fi anul în care va fi lansat procesul de negociere și de pregătire a momentului de aderare la Uniunea Europeană”. Declarația a fost făcută joi, 1 februarie, de la tribuna Parlamentului de speakerul Igor Grosu. Politicianul a ținut un discurs cu ocazia începerii sesiunii ordinare de primăvară.

Astfel, Grosu a vorbit despre acțiunile care trebuie realizate și despre planurile de viitor. 

Sesiunea ordinară a început cu onorarea drapelului și intonarea imnului de stat.

„În această lună va fi lansat procesul de evaluare a corespunderii legislației R. Moldova cu cea a UE

Sunt sigur că lumea toată lumea a venit cu energie și dedicație. Dacă anul 2023 a fost un an istoric, în care am obținut decizia de deschidere a negocierilor de aderare la UE, anul 2024 va fi anul în care va trebui lansat procesul de negociere și de pregătire a momentului de aderare. Aceste lucruri le facem pentru a ancora R. Moldova într-un spațiu al păcii, al prosperității și democrației. Pentru acest lucru avem nevoie de o bună organizare, energie și stabilirea unei viteze de grăbi aceste procese.

Chiar în această lună va fi lansat procesul propriu zis de evaluare a corespunderii legislației R. Moldova la legislația europeană. Tot în acest an, mai exact la toamnă va trebui să organizăm un exercițiu politic foarte important. Pregătirile acestui exercițiu vor trebui lansate în această sesiune. Moldova va răspunde odată și pentru totdeauna din care parte a lumii vrea să facă parte”, a declarat Grosu în fața deputaților.

La prima ședință din noua sesiune au venit tocmai 95 de aleși, un record pentru ultima perioadă, când opoziția a boicotat la greu ședințele.

Potrivit Regulamentului Parlamentului, legislativul se întrunește în două sesiuni ordinare pe an. 

Sesiunea de primăvară începe în luna februarie și nu poate depăși sfârșitul lunii iulie. Iar sesiunea de toamnă începe în luna septembrie și nu poate depăși sfârșitul lunii decembrie.

În noiembrie 2023, Comisia Europeană a emis o recomandare de deschidere a negocierilor de aderare cu Republica Moldova. În decembrie 2023, liderii UE au decis să deschidă negocierile de aderare cu R. Moldova și au invitat Consiliul să adopte cadrul de negociere, după finalizarea etapelor relevante prevăzute în raportul Comisiei.

26 decembrie 2024, ora 17:30

Parlamentul a adoptat Strategia națională de apărare a Republicii Moldova pentru anii 2024-2034. Dezbaterile proiectului, care identifică potențialele amenințări și riscuri în domeniul apărării, precum și stabilește obiectivele și direcțiile politicii de apărare, a stârnit dezbateri aprinse în plen.

O atenție deosebită este acordată agresiunii militare Federației Ruse asupra Ucrainei. În acest sens, strategia identifică o serie de riscuri și amenințări la adresa apărării naționale, cum ar fi: stabilirea de către Federația Rusă a unui coridor militar terestru până la la hotarele țării noastre, desfășurarea acțiunilor hibride împotriva Republicii Moldova, staționarea ilegală a forțelor militare ale Rusiei pe teritoriul țării noastre, dar și formațiunile armate ale regimului neconstituțional din regiunea transnistreană.

„Operațiile de tip hibrid desfășurate de Federația Rusă, direct sau prin intermediul unor interpuși locali, al unor organizații și grupuri sociale cu orientări radicale din Republica Moldova, generează amenințări directe la adresa securității, a ordinii constituționale, a infrastructurii critice și a bunăstării populației. Totodată, acestea urmăresc să împiedice statul să își apere interesele naționale, precum și să reducă capacitatea țării de a-și promova obiectivele strategice”, a declarat ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi.

La afirmația deputaților din opoziție precum că includerea Federației Ruse în categoria statelor agresor este „необоснована”, deputatul PAS, Vasile Grădinaru a replicat:

„Neobosnovana (neargumentat) sunt omorâți sute și mii de oameni; sunt distruse orașe, policlinici, școli; sunt omorâți oameni; sunt distruse sisteme energetice inclusive cele care afectează viața cetățenilor din Republica Moldova; zboară rachete de asupra noastră; cad obiecte zburătoare lansate de Federația Rusă”.

S-a discutat și despre neutralitatea Republicii Moldova. Potrivit ministrului, autoritățile respectă statutul de neutralitate constituțional asumat prin neadmiterea dislocării de trupe militare ale altor state pe teritoriul național și neaderarea la alianțe militare, dar și prin neparticiparea la conflicte armate. 

Totuși, prezența ilegală a forțelor militare ale Federației Ruse pe teritoriul Republicii Moldova pune în dificultate funcționalitatea juridică și recunoașterea internațională a acestui statut.

„Statutul de neutralitate nu reprezintă un impediment în dezvoltarea continuă a cooperării cu statele și organizațiile partenere în domeniul securității și apărării. Prin urmare dreptul suveran de autoapărare individuală sau colectivă al fiecărui stat membru al Organizației Națiunilor Unite în cazul producerii unei agresiuni armate împotriva acestuia este un drept inalienabil”, a explicat Nosatîi.

Proiectul de lege a stârnit ample dezbateri în Parlament între deputații PAS și cei din opoziție. Politicienii s-au întrecut în lecții de istorie și geopolitică, menționându-l pe Putin, dar și mai multe personalități istorice, precum Stalin și Goebbels.

În final, proiectul a fost adoptat cu votul a 56 de deputați. Noua strategie a Republicii Moldova pentru perioada 2024-2034 urmărește consolidarea unui sistem de apărare modern și eficient, adaptat provocărilor de securitate actuale.

De asemenea, documentul prevede căile și resursele, inclusiv financiare, umane și materiale, necesare pentru realizarea obiectivelor de apărare. Strategia descrie și alți factori cu impact asupra politicii de apărare a statului, cum ar fi neutralitatea permanentă, cadrul juridic internațional, starea actuală a Forțelor Armate, industria de apărare, cooperarea internațională și parteneriatele strategice.

În proiect este descris inclusiv mediul de securitate la nivel global și regional, „care a devenit, în ultimii ani, imprevizibil și complex, caracterizat prin transformări accelerate, turbulențe și cu încălcări vădite ale principiilor dreptului internațional”.

Strategia identifică o serie de riscuri și amenințări la adresa apărării naționale, cum ar fi stabilirea de către Federația Rusă a unui coridor militar terestru până la hotarele țării noastre, desfășurarea acțiunilor hibride împotriva Republicii Moldova, staționarea ilegală a forțelor militare ale Rusiei pe teritoriul țării noastre, dar și formațiunile armate ale regimului neconstituțional din regiunea transnistreană.

Strategia a fost elaborată de o comisie formată din reprezentanți ai instituțiilor de apărare, sub coordonarea președintelui Republicii Moldova.