Între timp, mirosul îmbietor de colăcei proaspeți scoși din cuptor s-a răspândit pe ulițele satelor din nordul Moldovei. Dis-de-dimineață gospodinele s-au apucat de copt colaci și crăciunei pentru a avea cu ce primi colindătorii. Tamara Burlacu din satul Sofia, raionul Drochia, spune că a moștenit secretul aluatului pufos de la bunica ei, iar colacii pe care îi coace sunt la fel ca cei din copilărie.
„Cu Doamne ajută, începem să frământăm pânica, până a începe a frământa pune să înmuiam drojdia. Când ne pregătim de copt, trebuie să avem inimă bună și să fim veseli, deoarece și pâinea se primește gustoasă și bună. Am înmuiat făina și adăugăm drojdia și acuma frământăm. 3.44 Acest aluat îl pregătim pentru sărbătorile de crăciun, nașterea Domnului, colăcei facem, crăciunei, întâi se face crăciunelul și se pune la icoană, pe urmă facem colăcei, și mari și în patru împletiți și mai mici”.
După ce a pregătit colacii și crăciuneii, gospodina spune că îi unge neapărat cu ou pentru ca aceștia să aibă o culoare mai frumoasă.
„Luăm pana și ungem, ei se rumenesc tare frumos cu ou și se primește o culoare argintie dacă îi dăm cu ou”.
„Punem colăceii la cuptor și îi lăsăm 20-25 de minute să se coacă”.
Tradiția de a coace în ajun de Crăciun este transmisă din generație în generație, iar colindătorii mereu sunt întâmpinați cu dulciuri, fructe și copturi.
„De nașterea Domnului și vin colindătorii, noi așteptăm cu mare bucurie să vină copiii să ne colinde și ieșim să le dăm, colăcel, dulciuri, merișor, câte două nuci și ieșim și le dăm la colindătorii”.
Crăciunelul este un colac împletit în forma cifrei opt neîncheiată. Tradițional primul crăciunel scos din cuptor se pune la icoană și se ține până la Sf. Gheorghe, iar după se scoate și se dă la animale pentru ca ele să fie sănătoase și mănoase anul împrejur.
