23 ianuarie 2024, ora 10:00

Pentru a susține cercetarea în Moldova, Guvernul, prin intermediul Ministerului Educației, oferă anual circa 600 de milioane de lei. Nu e suficient, dar nici nu e de neglijat, spune ministrul Dan Perciun. Cercetătorii însă ar putea valorifica o altă sursă de finanțare, care în prezent nu este suficient de exploatată: bani de la Uniunea Europeană. Prin diferite proiecte, la dispoziția cercetătorilor europeni sunt puse miliarde de dolari, ce-ar putea ajunge și la oamenii de știință moldoveni. De altfel, numărul lor este în descreștere, arată datele statistice. 

Conform datelor statistice, în anul 2022 erau 2.809 de cercetători. Numărul este în scădere față de anul 2021, când erau cu 111 persoane mai mult. Dacă ne uităm la categoriile de vârstă a celor din domeniu, atunci observăm că s-au redus cele mai tinere categorii de vârstă - cercetătorii care au până la 34 de ani. 

Cum a fost anul 2023, din acest punct de vedere, încă nu se știe, pentru că datele vor fi prezentate abia în luna aprilie. Despre îmbătrânirea cercetării se vorbește de mai multă vreme și în diferite cercuri. Potrivit ministrului Educației și Cercetării, Dan Perciun, se depun eforturi pentru a face domeniul atractiv tinerilor.

„Anul trecut, am făcut un efort și am majorat cu 21 la sută salariile în cercetare pentru a încuraja tinerii sa vină în acest domeniu”.

În medie, pentru un an de cercetare, Guvernul oferă peste 600 de milioane de lei. Cu toate acestea, nivelul de finanțare a cercetării în Republica Moldova este scăzut și este de zece ori mai mic decât media Uniunii Europene - o recunosc chiar autoritățile. De pildă, în 2022, bugetul pentru activitățile de cercetare a fost de 630 de milioane, ceea ce a reprezentat 0,23 % din PIB-ul țării.

„Statul investește și el - circa 600 de milioane de lei. În fiecare an de cercetare, nu este o sumă neglijabilă. Dar, e clar că trebuie să fie mai mare”. 

Din acest an, finanțarea cercetării va avea loc după o formulă nouă. Cei mai mulți bani vor veni de la Ministerul Educației, iar circa 80 de milioane de lei vor putea fi obținute prin Agenția Națională de Cercetare și Dezvoltare.

„Cel mai important este că noi am reușit să modificăm mecanismul de finanțare. O prioritate este să îi ajutăm să obțină fondul Orizont Europa. Este un program la nivelul Uniunii Europene, de miliarde de dolari, din care R. Moldova nu beneficiază suficient. O să-i susținem în a depune proiecte și obține proiecte din bani europeni, or asta este o sursă enormă de resurse nevalorificate. În egală măsură, vorbim și de baza tehnico-materială, dar și de sporul la salarii”. 

Aurelia Hanganu se află de puțin timp în fruntea Agenției Naționale de Cercetare și Dezvoltare, dar domeniul nu-i este străin deloc. Întreaga ei carieră a fost în domeniul cercetării, fiind prorectoră responsabilă de acest segment la Universitatea de Stat a Moldovei. Ne-a explicat cum mai exact se vor împărți milioanele pentru proiectele de cercetare. 

„De anul acesta, partea majoritară merge în instituțiile care fac cercetări: universități și institute, prin finanțare instituțională, care este gestionată de ministerul Educației. Prin Agenția noastră vin alte tineri de proiecte, pentru tineri, postdoctorale. Pentru fiecare proiect, vom avea concursuri separate, cu condiții specifice, cu buget separat. Bugetul total este de 80 de milioane pentru anul acesta. Valoarea unui proiect vine de la 400 de mii per an de cercetare, sunt proiecte și pe doi ani înainte”. 

Vede cu ochi buni noul mecanism și Vasile Tronciu, prorector pentru cercetare la Universitatea Tehnică a Moldovei. De altfel, în ultimii trei ani, universitatea a fost în top trei universități cu cele mai multe proiecte de cercetare și inovare, cu o valoare de circa 14 milioane de lei. 

„După această reformă, deja finanțarea va fi de la ministerul Educației, iar o alta parte de Agentia Nationala de Cercetare. - Universitatea, în sine, poate să finanțeze proiecte de cercetare? - Noi oferim sporuri salariale”. 

Și tot în ultimii trei ani, cele mai multe cercetări se făceau la institute. Însă, după multdiscutata reformă a universităților, circa 20 de institute au fost asimilate de universități. De exemplu, la Universitatea de Stat au ajuns 13 institute. 

„Bănuiesc că lucrurile sunt la nivelul care sunt din cauza din cauza reformelor care s-au tot abătut peste sectorul cercetării, din ultimii ani. Bulversează puțin lumea științifică, rupe puțin din activitate. Dar, finanțarea instituțională, ce funcționează din acest an, cred eu că este o încercare de a sprijini cercetătorii și de a încuraja și a-i face confortabili”, a spus Aurelia Hanganu. 

Planurile Guvernului pentru următorii patru ani sunt destul de ambițioase. Vrea să dubleze numărul de proiecte de la 200 la 400, dar și să crească numărul de cercetători, astfel încât la sfârșitul anului 2027 să fie circa 3500. Principalele domenii în care vor fi lansate cercetări vor fi sănătatea, agricultura durabilă, protecția mediului, biotehnologiile și tehnologiile inovative. Ar urma să fie majorat și bugetul, urmând să fie atins 1.110.000.000 de lei, dintre care contribuția statului să fie de 700 de milioane de lei. 

Un reportaj de Veronica Gherbovețchii 

Imagine și montaj de Vlad Glinjan 

07 septembrie 2024, ora 22:20

Viena este un fel de Mecca pentru toți cei pasionați de operă. Artiștii care ajung să evolueze pe scenele de acolo ating apogeul carierei, pentru că asta înseamnă să fii printre cei mai buni din lume. Dar puțini sunt cei care știu că și Republica Moldova are o contribuție la formarea patrimoniului cultural al Europei. La opera din Viena a cântat Maria Cebotari, renumita „privighetoarea Basarabiei” , dar și instrumentiști moldoveni cu renume mondial. Cu una dintre violonistele de la Chișinău, stabilite la Viena, faceți cunoștință în reportajul ce urmează. 

Faceți cunoștință cu Alexandra Tîrșu, recunoscută la nivel mondial drept una dintre cele mai talentate violoniste ale generației sale. Artista vine din Republica Moldova și cântă pe marile scene la o vioară Stradivarius ce datează din 1717. Aceasta i-a fost oferită de fondul Societății Stradivarius de la Chicago. 

Alexandra Tîrșu este absolventa Universității de Muzică din Viena, una dintre cele mai apreciate instituții de profil din lume. După încheierea studiilor a decis să rămână în capitala austriacă, acolo unde, spune ea, arta e la ea acasă. 

„Viena fiind orașul muzicii, aici se află foarte multe săli de concerte frumoase, vestite și importante. Noi ne aflăm aici, lângă Konzerthaus, unde am și evoluat de mai multe ori. Nivelul muzicii e foarte înalt, mai ales muzică clasică. Mereu poți să te duci la un concert seara, găsești în fiecare sală de concert un star. Este și o susținere mare din partea guvernului, foarte multe finanțe se dau pentru artă, proiecte, pentru cultură. Dacă ne uităm puțin, e un oraș de istorie mare și clar că e cu mult mai ușor să faci muzică aici, unde totul te inspiră. Te-ai dus pe o stradă, acolo a trăit Beethoven, te duci pe alta - acolo a trăit Mozart”, a declarat Alexandra Tirsu.

Acum, Alexandra culege aplauze și ovații pe toate scenele mapamondului, de la Berlin, Hamburg și București până la Seoul, Shanghai și Beijing. Revine, însă, mereu la Viena. 

„În inima Europei, Viena este incontestabil centrul cultural al Austriei și una dintre capitalele mondiale ale muzicii. Operele, concertele și spectacolele de teatru joacă de secole un rol important în viața vieneză, iar mulți compozitori de renume mondial, precum Mozart sau Strauss au trăit și au lucrat în această metropolă. De-a lungul anilor, austriecii au știut să păstreze patrimoniul cultural , dar au lăsat loc și pentru dezvoltare și inovații”.

Mihaela Mocanu, care zilele trecute și-a încheiat mandatul de ambasador în Austria, vorbește cu mândrie despre contribuția artiștilor originari din Republica Moldova la promovarea imaginii țării noastre. 

„Astfel de valori ca Alexandra Tîrșu sau Maria Bunea, Marius Malinețchi sau Marcel Lazăr, care actualmente am înțeles că face concerte în Republica Moldova, și încă avem mulți pe care din economie de timp nu reușesc să le spun numele la toți, aduc o contribuție extraordinară promovării imaginii în Austria, dar totodată și prezentării RM în calitate de țară care aduce valori. RM, cum spuneam, nu este doar un beneficiar al oportunităților UE, dar iată prin artiștii pe care îi avem, RM demonstrează că avem valori care pot aduce contribuție la îmbogățirea diversității culturale europene”, a menționat ex-ambasadoarea Republicii Moldova în Austria, Mihaela Mocanu.

Dar nimeni, însă, nu a atins culmile Mariei Cebotari. Născută la Chișinău, la începutul secolului 20, între anii 1930 și 1940, soprana a fost inegalabilă în vremea ei, fiind angajata operei de la Viena până la sfârșitul vieții.

„Deseori eram într-o, nu aș spune că polemică, dar era un fel de concurență între noi, moldovenii și austriecii: cui aparține mai mult Maria Cebotari. Până la urmă am ajuns la înțelegerea că ea ne aparține nouă tuturor, atât timp cât Maria Cebotari a devenit steaua culturii pe care noi, ambele state, le împărtășim”, a declarat ex-ambasadoarea Republicii Moldova în Austria, Mihaela Mocanu.

Cifre oficiale arată că în Austria sunt stabiliți doar o mie de moldoveni. Dar pentru că mulți au ajuns aici cu acte românești, ambasada noastră de la Viena crede că ar fi vorba de o diaspora de patru-cinci mii. Mulți dintre aceștia sunt angajați în cadrul organizațiilor internaționale.