23 ianuarie 2024, ora 10:00

Pentru a susține cercetarea în Moldova, Guvernul, prin intermediul Ministerului Educației, oferă anual circa 600 de milioane de lei. Nu e suficient, dar nici nu e de neglijat, spune ministrul Dan Perciun. Cercetătorii însă ar putea valorifica o altă sursă de finanțare, care în prezent nu este suficient de exploatată: bani de la Uniunea Europeană. Prin diferite proiecte, la dispoziția cercetătorilor europeni sunt puse miliarde de dolari, ce-ar putea ajunge și la oamenii de știință moldoveni. De altfel, numărul lor este în descreștere, arată datele statistice. 

Conform datelor statistice, în anul 2022 erau 2.809 de cercetători. Numărul este în scădere față de anul 2021, când erau cu 111 persoane mai mult. Dacă ne uităm la categoriile de vârstă a celor din domeniu, atunci observăm că s-au redus cele mai tinere categorii de vârstă - cercetătorii care au până la 34 de ani. 

Cum a fost anul 2023, din acest punct de vedere, încă nu se știe, pentru că datele vor fi prezentate abia în luna aprilie. Despre îmbătrânirea cercetării se vorbește de mai multă vreme și în diferite cercuri. Potrivit ministrului Educației și Cercetării, Dan Perciun, se depun eforturi pentru a face domeniul atractiv tinerilor.

„Anul trecut, am făcut un efort și am majorat cu 21 la sută salariile în cercetare pentru a încuraja tinerii sa vină în acest domeniu”.

În medie, pentru un an de cercetare, Guvernul oferă peste 600 de milioane de lei. Cu toate acestea, nivelul de finanțare a cercetării în Republica Moldova este scăzut și este de zece ori mai mic decât media Uniunii Europene - o recunosc chiar autoritățile. De pildă, în 2022, bugetul pentru activitățile de cercetare a fost de 630 de milioane, ceea ce a reprezentat 0,23 % din PIB-ul țării.

„Statul investește și el - circa 600 de milioane de lei. În fiecare an de cercetare, nu este o sumă neglijabilă. Dar, e clar că trebuie să fie mai mare”. 

Din acest an, finanțarea cercetării va avea loc după o formulă nouă. Cei mai mulți bani vor veni de la Ministerul Educației, iar circa 80 de milioane de lei vor putea fi obținute prin Agenția Națională de Cercetare și Dezvoltare.

„Cel mai important este că noi am reușit să modificăm mecanismul de finanțare. O prioritate este să îi ajutăm să obțină fondul Orizont Europa. Este un program la nivelul Uniunii Europene, de miliarde de dolari, din care R. Moldova nu beneficiază suficient. O să-i susținem în a depune proiecte și obține proiecte din bani europeni, or asta este o sursă enormă de resurse nevalorificate. În egală măsură, vorbim și de baza tehnico-materială, dar și de sporul la salarii”. 

Aurelia Hanganu se află de puțin timp în fruntea Agenției Naționale de Cercetare și Dezvoltare, dar domeniul nu-i este străin deloc. Întreaga ei carieră a fost în domeniul cercetării, fiind prorectoră responsabilă de acest segment la Universitatea de Stat a Moldovei. Ne-a explicat cum mai exact se vor împărți milioanele pentru proiectele de cercetare. 

„De anul acesta, partea majoritară merge în instituțiile care fac cercetări: universități și institute, prin finanțare instituțională, care este gestionată de ministerul Educației. Prin Agenția noastră vin alte tineri de proiecte, pentru tineri, postdoctorale. Pentru fiecare proiect, vom avea concursuri separate, cu condiții specifice, cu buget separat. Bugetul total este de 80 de milioane pentru anul acesta. Valoarea unui proiect vine de la 400 de mii per an de cercetare, sunt proiecte și pe doi ani înainte”. 

Vede cu ochi buni noul mecanism și Vasile Tronciu, prorector pentru cercetare la Universitatea Tehnică a Moldovei. De altfel, în ultimii trei ani, universitatea a fost în top trei universități cu cele mai multe proiecte de cercetare și inovare, cu o valoare de circa 14 milioane de lei. 

„După această reformă, deja finanțarea va fi de la ministerul Educației, iar o alta parte de Agentia Nationala de Cercetare. - Universitatea, în sine, poate să finanțeze proiecte de cercetare? - Noi oferim sporuri salariale”. 

Și tot în ultimii trei ani, cele mai multe cercetări se făceau la institute. Însă, după multdiscutata reformă a universităților, circa 20 de institute au fost asimilate de universități. De exemplu, la Universitatea de Stat au ajuns 13 institute. 

„Bănuiesc că lucrurile sunt la nivelul care sunt din cauza din cauza reformelor care s-au tot abătut peste sectorul cercetării, din ultimii ani. Bulversează puțin lumea științifică, rupe puțin din activitate. Dar, finanțarea instituțională, ce funcționează din acest an, cred eu că este o încercare de a sprijini cercetătorii și de a încuraja și a-i face confortabili”, a spus Aurelia Hanganu. 

Planurile Guvernului pentru următorii patru ani sunt destul de ambițioase. Vrea să dubleze numărul de proiecte de la 200 la 400, dar și să crească numărul de cercetători, astfel încât la sfârșitul anului 2027 să fie circa 3500. Principalele domenii în care vor fi lansate cercetări vor fi sănătatea, agricultura durabilă, protecția mediului, biotehnologiile și tehnologiile inovative. Ar urma să fie majorat și bugetul, urmând să fie atins 1.110.000.000 de lei, dintre care contribuția statului să fie de 700 de milioane de lei. 

Un reportaj de Veronica Gherbovețchii 

Imagine și montaj de Vlad Glinjan 

02 ianuarie 2025, ora 22:30

Un bărbat din Comrat, rămas văduv, acum câteva zile, se teme că moartea soției sale va rămâne nepedepsită. Acum două săptămâni, femeia de 29 de ani a fost spulberată de un microbuz pe o trecere de pietoni, iar după ce a stat 10 zile la reanimare, aceasta s-a stins pe patul de spital. Soferul microbuzului se află în libertate, iar soțul victimei, care a rămas să crească singur trei copii, unul dintre care are doar o lună, crede că dosarul va fi mușamalizat. De cealaltă parte, oamenii legii spun că șoferul nu a fost plasat în arest pentru că ar avea cancer și că ancheta se desfășoară conform legii.

Femeia, soțul ei și cei trei copii ai lor locuiau în această casă din localitatea Svetlîi. Soțul victimei ne-a spus că la data de 19 decembrie în jurul orei trei femeia se ducea la grădiniță la matineul uneia dintre fiicele lor însă nu a mai fost să ajungă că a fost spulberată de un micorbuz pe această trecere de pietoni.

Ulterior femeia a fost preluată de ambulanță și transportată de urgență la Spitalul Raional Comrat. 

,,În urma impactului victima a suferit multiple traumatisme inclusiv traumatism craniocerebral sever, fractură a tibiei drepte, fractură a oaselor pelvine și fractură a mexilarului inferior. Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest rezultatul indicând că acesta nu consumase băuturi alcoolice'', a menționat ofițeră de presă IP Comrat, Elena Cașu. 

Imediat după accident, șoferul microbuzului a fost reținut pe un termen de 72 de ore după care a fost lăsat în libertate. Pentru familia victimei au urmat 10 zile de coșmar, timp în care aceasta s-a aflat la reanimare, iar vestea ca a murit, i-a doborât.

,,Avem trei copii. O fetiță care are abia 40 de zile și încă două fete de 6 și 8 ani, iată așa. Azi mă duc la Cimișlia să o iau de la morgă'', a punctat soțul victimei, Ion Caitaz.

Bărbatul vrea ca șoferul vinovat de accident să fie tras la răspundere și spune că va lupta până la capăt ca să i se facă dreptate.

,,Eu vreau dreptate. Cel mai probabil o să consult un jurist pentru că vreau să cer recuzarea procurorului de caz pentru că am dubii că nu este ceva curat acolo. Acolo sunt doar legături, altfel nu poate să fie, cum se poate el a omorât un om și se află la libertate. Unde este dreptatea. Furi o găină și primești 10 ani, omori un om se plimbă în libertate. Unde este dreptatea, unde'', a subliniat soțul victimei, Ion Caitaz.

Procurorul de caz se afla în concediu și nu am putut discuta cu el despre caz, așa că am mers la șeful Procuraturii Autonomiei Găgăuze oficiul Comrat, Vasile Untilă. Acesta ne-a explicat de ce șoferul microbuzului se află în libertate.

,,De către partea apărării a fost prezentat un set de acte prin care se confirmă că bănuitul se află la evidiență la medic cu diagnoză cancer. Procurorul de caz a luat decizia ca să fie eliberat cu interdicția de a părăsi țara. Este prematur de vorbit despre mușamalizare ori altceva, noi pe 19 decembrie avem pornită urmărirea penală asta este exclus din start'', a menționat șef interimar Procuratura UTA Găgăuzia, Oficiul Comrat, Vasile Untilă.

Asta însă nu-l scapă de pedeapsă, susține Vasile Untilă, care dă asigurări că ancheta este încă în desfășurare și că procurorii adună probe pentru a expedia dosarul în instanța de judecată. Nu am reușit să discutăm cu șoferul microbuzului, însă procurorul ne-a spus că acesta îți recunoaște vina. 

,,Urmează să fie efectuată expertiza medico-legală a persoanei, expertiza tehnică, auto tehnică de stabilit toate circumstanțele care au avut loc. Din ceea ce cunosc persoana bănuită își recunoaște vina și conlucrează cu organul de urmărire penală. V-a fi pus sub învinuire în baza articolului 264 alin 3, litera B cu decesul persoanei. Sancțiunea prevede de la 3 la 7 ani'', a punctat șef interimar Procuratura UTA Găgăuzia, Oficiul Comrat, Vasile Untilă.

Suspiciunile bărbatului privind mușamalizarea anchetei au fost amplificate și de faptul că atunci când a mers la morgă pentru a prelua corpul neînsuflețit al soției sale pentru a o înmormânta a aflat ca acesta a fost preluat de o companie funerară.

,,Cum se întâmplă că ați încurcat cadavrele, aici s-au încurcat ori dumnevoastră?- Da ce pe drum se încurcă, vă dați seama. Deschideți ușa chiar acum, dacă nu o s intru pe altă ușă''

Bărbatul a cerut explicații de la angajații de acolo însă toți au strâns din umeri. Pentru a clarifica situația a fost chemată poliția, iar abia după aproximativ trei ore, cadavrul femeii a fost adus înapoi. Reprezentanții companiei funerare au declarat că ar fi avut loc o neînțelegere și că angajații de la morgă ar fi încurcat cadavrele. Poliția a inițiat o anchetă pe marginea acestui caz pentru a stabili circumstantele în care s-a întâmplat totul.