Suspendarea licenței de emisie a 12 posturi de televiziune nu a creat un vid informațional în Republica Moldova. De această părere este șeful Asociației Presei Independente din țară, Petru Macovei, invitat în cadrul emisiunii „Доброго вечора, ми з України” de la TV8. Potrivit acestuia, numărul mare de canale TV pentru o piață atât de mică nu reprezenta o necesitate reală, iar blocarea „celor 12 portavoce ale propagandei” nu a afectat negativ furnizarea de informații relevante.
„Nu avem un vid informațional, așa cum se crede în mod obișnuit. În Moldova, inițial erau prea multe canale TV pentru o piață atât de mică. Faptul că acum nu mai funcționează nu doar 6, ci 12 portavoce de propagandă, fie rusească, fie locală, nu înseamnă că în Moldova s-a creat un vid informațional. Există câteva canale TV bune care furnizează informații relevante și actuale”, a declarat Macovei.
Șeful API mai consideră îmbucurătoare creșterea numărului de seriale ucrainene pe canalele TV din Moldova, care le înlocuiesc parțial pe cele rusești. Iar pentru viitor, el a subliniat necesitatea dezvoltării mai multor conținuturi europene și locale.
„Sunt foarte bucuros că este stipulat și în lege, și Consiliul Audiovizualului a stimulat producția contentului autohton. Dacă chiar există vreun vid, el trebuie completat cu producție calitativă moldovenească, inclusiv în limba rusă, ucraineană, găgăuză, așa încât oamenii să aibă surse obiective de informații despre ceea ce se întâmplă în țară, în regiune și în lume”, a subliniat Petru Macovei.
TV8.md reamintește că pe 16 decembrie 2022, Comisia Situații Excepționale a dispus suspendarea licențelor, pentru perioada stării de urgență, a șase posturi de televiziune controlate de deputatul fugar Ilan Șor, dar și de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova: Primul în Moldova, RTR, Accent, NTV, TV6, Orhei TV. Ulterior, în octombrie 2023, șeful Serviciului de Informații și Securitate a propus Comisiei să suspende temporar licența a altor șase canale de televiziune: Orizont TV, ITV, Prime, Publika, Canal 2 și Canal 3.
„În Republica Moldova zilnic suntem supuși unor atacuri hibride din partea Federației Ruse. În ultimele săptămâni, aceste amenințări au crescut în intensitate. Rusia, prin intermediul grupărilor criminale organizate, vrea să influențeze alegerile locale din 5 noiembrie și să submineze procesul democratic. Aceste televiziuni sunt subordonate grupărilor criminale Plahotniuc și Șor, care și-au unit eforturile pentru a destabiliza țara. Avem dovezi că aceste posturi urmăresc un interes din afara Republicii Moldova, în scop destabilizator. Noi nu vom permite acest lucru și vom acționa de fiecare dată prompt și hotărât în interesul cetățenilor”,a declarat atunci premierul Dorin Recean.
În urma deciziei, Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociația Presei Electronice și Centrul „Acces-Info” și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu suspendarea licențelor de emisie a celor 6 posturi de televiziune, în lipsa unor explicații clare care să justifice măsurile restrictive. ONG-urile de media susțin că incapacitatea autorităților de a-și explica deciziile generează suspiciuni că măsurile au fost aprobate în mod nejustificat, în detrimentul diversității de opinii, dar și în defavoarea consolidării protecției libertății de exprimare în mass-media audiovizuală.
Organizațiile au cerut autorităților să prezinte argumente clare pentru decizia lor și să susțină acuzațiile îndreptate împotriva canalelor blocate cu dovezi convingătoare. Potrivit ONG-urilor, chiar dacă șeful SIS, Alexandru Musteața, a spus că aceste posturi „reprezintă un pericol la adresa securității informaționale” și își realizează activitatea cu „multiple încălcări ale legislației”, constatate de către Consiliul Audiovizualului, dispoziția CSE din 30 octombrie nu conține nici un argument sau referințe la „motivele serioase, convingătoare, justificate și probate corespunzător” care au stat la baza deciziei de suspendare.
Pe 27 decembrie, Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională din cadrul Agenției de Investiții a decis că cele 12 posturi TV nu vor putea activa temporar nici după sistarea stării de urgență. Valabilitatea actelor permisive pentru companiile care dețin aceste posturi de televiziune va fi suspendată pentru o perioadă. Potrivit Agenției de Investiții, acțiunea se impune „drept urmare a constatării de către Consiliu a investițiilor realizate în domeniile de importanță pentru securitatea statului de către persoanele juridice enumerate”.
