31 ianuarie 2024, ora 11:20

Profesorii şi elevii claselor liceale din UTA Găgăuză sunt obligaţi să participe în data de 2 februarie la un marş pentru a marca aniversarea referendumului din 2014, considerat ilegal de Chişinău, prin care alegătorii s-ar fi pronunţat împotriva integrării în Uniunea Europeană, dar au fost, în schimb, pentru aderarea la Uniunea Vamală Euroasiatică, scrie Nokta.

Portalul Nokta susține că a intrat în posesia unui document semnat de șefa Direcției Generale Învățământ din Autonomie, Natalia Cristeva. Potrivit ordinului, directorii tuturor celor 44 de instituții de învățământ din autonomie sunt obligați să organizeze participarea cadrelor didactice și a elevilor din clasele liceale la marșul „consacrat aniversării a 10 ani de la referendumul din 2014”.

„Ordinul stabilește câte persoane ar trebui să asigure fiecare dintre cele 44 de școli din UTA Găgăuzia. Astfel, în total, instituțiile de învățământ trebuie să asigure prezența a 500 de angajați și 80 de elevi de clasa a XII-a la marș. Se mai indică și câți băieți și fete este obligată să asigure administrația liceelor ​​din Comrat. Deoarece pe listă numărul băieților este de 3-4 ori mai mare decât cel al fetelor, se pare că băieții vor purta afișe și bannere. După cum reiese din document, profesorii din afara orașului vor fi transportați la eveniment cu autobuzele școlare”, scrie sursa.

Marșul va avea loc la Comrat pe 2 februarie, locul de adunare este la stația de autobuz, începând cu ora 11.00.

Pe 30 ianuarie, Ministerul Educației a anunțat că s-a sesizat din oficiu cu privire la informațiile despre ordinul Direcției Generale Învățământ Găgăuzia.

„MEC solicită Direcției Generale Învățământ Găgăuzia, directorilor instituțiilor publice de învățământ general și cadrelor didactice să nu admită perturbarea procesului educațional la data de 02 februarie 2024. Totodată, MEC informează despre faptul că urmează a fi sesizate organele de drept în privința acțiunilor factorilor de deciziei din cadrul Direcției Generale Învățământ Găgăuzia cu referire la inițiativa de implicare a elevilor în participare la evenimentul din 02 februarie 2024”, se arată în comunicatul emis de instituție.

Reamintim că, pe 2 februarie 2014, în UTA Găgăuzia a avut loc un referendum la care locuitorii autonomiei au răspuns la întrebarea dacă este mai bine pentru Republica Moldova să adere la UE sau la Uniunea Vamală Euroasiatică. Potrivit Comratului, 97% dintre participanţii la plebiscit au votat împotriva integrării europene a ţării, dar în favoarea aderării la Uniunea Vamală Euroasiatică. Iar peste 98% au votat pentru ca Găgăuzia să devină automat un stat independent „în cazul în care Moldova îşi pierde suveranitatea”.

Chişinăul a declarat ilegal referendumul din autonomia găgăuză. Cu toate acestea, în 2017, Adunarea Populară a Găgăuziei a decis să declare 2 februarie zi liberă în Autonomia Teritorială.

21 decembrie 2024, ora 18:06

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul  le-au promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12 % mai puțin decât media pe economia. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariu mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4 % din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4 % din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecție sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzala este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?