Cartier istoric cu muzeu în aer liber, havuzuri și caldarâm secular, în loc de șantier. Ministerul Culturii a prezentat astăzi proiectul de transformare a străzii 31 August, în perimetrul străzilor Bodoni și Pușkin, în stradă pietonală, care va include și porțiunea cu pavaj istoric. Cheltuielile s-ar ridica la aproximativ 35-40 mii de euro, bani care ar urma să fie investiți de Ministerul Culturii și Primăria Chișinău, pentru a crea împreună o stradă pietonală europeană.
Conceptul, semnat de arhitectul Roland Rotar, pornește de la o viziune unitară asupra acestui cartier istoric, unde se află mai multe clădiri istorice și de patrimoniu ale țării precum Muzeul Național de Istorie, Muzeul Național de Artă, Biblioteca Națională sau Palatul Național.
„Ne propunem ca acest cartier să devină o zonă culturală distinctă a unei capitale europene - cu spații publice în care să se desfășoare simultan evenimente, reabilitat cu materiale care se potrivesc cel mai bine contextului istoric”, a declarat în cadrul unei conferințe de presă ministrul Culturii, Sergiu Prodan.
Potrivit ministrului, proiectul răspunde soluției identificate la platforma de discuții privind amenajarea străzii 31 August 1989, care a reunit reprezentanți ai Primăriei, ai societății civile și ai comunității de profesioniști - și anume, ca această porțiune să fie pietonală.
Astfel, Ministerul Culturii se angajează să amenajeze spațiile care aparțin statului din acest perimetru, strada propriu-zisă rămânând în responsabilitatea municipalității. În acest context, ministrul Prodan a chemat Primăria Chișinău la colaborare pentru a crea împreună o zonă pietonală adevărată, în beneficul cetățenilor și al turiștilor care ne vizitează țara.
„Îndemnul nostru către Primăria Chișinău este de a lăsa într-o parte toate disputele, toate disputele politice, de a reveni în slujba cetățenilor și de a avea în centrul Chișinăului o zonă pietonală adevărată, europeană. Ministerul Culturii este deschis spre cele mai sănătoase și logice propuneri din partea Primăriei. Trebuie de terminat odată cu doi brăduți, două târguri de Crăciun, fiecare cu concertul lui. Nu este sănătoasă această abordare. Și noi am renunțat și renunțăm. Suntem deschiși spre o colaborare benefică”, a punctat ministrul.
Printre alte acțiuni planificate pentru 2024 se numără și câteva inițiative legislative, care vin să fortifice baza legală necesară pentru protejarea patrimoniului construit. Printre acestea este elaborarea unei noi legi a patrimoniului, la care se lucrează deja și care va fi propusă spre consultare publică deja în primăvară.
De asemenea, se propune reformarea Institutul Național de Patrimoniu, cu accent sporit pe protecția patrimoniului. În acest caz, vor fi prioritare crearea unei hărți cadastrale a patrimoniului, dezvoltarea unui mecanism de certificare a specialiștilor în domeniu, crearea unei baze științifice și tehnice pentru studierea tehnicilor și practicilor de restaurare, precum și furnizarea de servicii de cercetare și verificare istorică și arhitecturală a proiectelor din domeniul patrimoniului.
Totodată, urmează a fi creată, în baza Agenției de Inspectare a Monumentelor, a Inspectoratului Național de Patrimoniu, după modelul Poliției Patrimoniului din România sau Italia. Acesta va conlucra cu Inspectoratul Național de Supraveghere Tehnică.
Potrivit Ministerului Culturii, va fi instituit și un Fond al patrimoniului, prin care va fi cofinanțată restaurarea siturilor de patrimoniu. Va fi un instrument important pentru stimularea persoanelor fizice, dar și a mediului de afaceri, ca să înceapă finanțarea restaurării monumentelor.
