Pe lângă beneficii, aderarea la Uniunea Europeană vine la pachet și cu unele provocări pentru mediul de afaceri. Ca să corespundă normelor europene, legislația țării noastre va trebui reformată, iar unele companii s-ar putea sa nu facă față criteriilor stricte. În același timp, experții în domeniul industriei spun că racordarea la legile spațiului comunitar presupune mult mai multe avantaje decât dificultăți, iar prima ar fi accesul la o piața de sute de ori mai mare.
„Sunt anumite îngrijorări de aderare la directive, la cerințele Uniunii Europene, care, într-adevăr, sunt complexe față de practicile existente, dar noi, ca și consultanți, și cu ajutorul celor din România care au trecut deja prin acest proces de aderare și au experință, putem asigura procesul clienților noștri”, a vorbit auditorul, Elena Panainte.
Potrivit ministrul Finanțelor, racordarea la legislația europeană ar însemna noi cote de TVA la unele produse, iar asta s-ar putea solda cu prețuri majorate. În același timp, ministrul Finanțelor precizează că măsurile sunt firești, în contextul aderării la UE.
„Până în 2027 trebuie să transpunem directiva europeană 112, ce ține de TVA și ulterior de acciză. Iată aici va fi modificarea de cote. Noi avem o serie de produse care sunt la cote reduse. Ele urmează să fie aliniate la acele cote standard de 20% și probabil aici o să fie o nemulțumire, atât din partea consumatorilor, cât și a mediului de afaceri, dar în practica pe care noi am analizat-o, din regiune, este acea etapă graduală de aliniere”, a declarat ministrul Finanțelor, Petru Rotaru.
Pentru că România a trecut prin același proces, oamenii de afaceri de peste Prut spun că rezistența din partea mediului de afaceri este una inevitabilă. Aceștia susțin că cei care nu se vor conforma, sunt primii care riscă să eșueze.
„Evident, va exista această rezistență. Acest lucru l-am văzut și în România, însă ce putem să spunem este că această rezistență nu ajută la nimic și cei care s-au opus acestei tendințe de schimbare, în timp au fost cei care, neadaptându-și modelul de business după noile tendințe, au avut cel mai mult de suferit”, a menționat directorul de bancă, România, Bogdan Pleșuvescu.
Totuși, integrarea economică pe piața europeană presupune mult mai multe avantaje, atât pentru cetățeni, cât și pentru mediul de afaceri. În primul rând, este vorba despre accesul la o piață mult mai mare- de 500 de milioane de consumatori, față de cea de nici 3 mln, populația actuală a țării noastre.
„Datorită integrării europene, Republica Moldova are acces la cea mai mare piață, piața comună, or putem să vedem acest lucru cuantificat și monetizat în volumul exporturilor care a crescut în ultimii ani, ajungând până la o cifră de peste 60% din totalul exporturilor. În al doilea rând, vorbim despre o investiție și o retehnologizare a companiilor producătoare, lucru care s-a întâmplat inclusiv cu ajutorul fondurilor europene”, a vorbit director executiv EBA, Mariana Rufa.
Declarațiile au fost făcute în cadrul unui forum organizat de Asociația Bussiness-ului European. La eveniment a participat și guvernatoarea BNM, Anca Dragu, europarlamentarul Siegfried Mureșan, ambasadorul Uniunii Europene, Janis Mazeicks și șefa statului Maia Sandu. Președinta a subliniat că țara noastră mai are de lucrat la multe capitole.
„Este necesară o reformă a pieței de capital, trebuie să întreprindem și mai mulți pași legați de piața muncii, avem nevoie de o reformă fiscală amplă și de un sistem fiscal simplu și clar pentru toți cei care activează corect și cu bună credință”, a menționat președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.
Potrivit ultimelor date ale BNS, anul trecut 65% din exporturile moldovenești au ajuns în Uniunea Europeană, cifra fiind cu 7 puncte procentuale mai mare față de cea din anul 2022.