23 februarie 2024, ora 12:18

Revoluția manualelor în școli? Peste 40 de titluri de manuale noi ar putea fi disponibile pentru elevi din anul viitor de studii. Pentru a exclude erorile științifice, gramaticale, răspunsurile greșite, dar și alte carențe, Ministerul Educației a lansat un apel public pentru consultarea proiectelor de manuale școlare.  Astfel, titlurile care vor obține avizul „Bun de tipar” vor fi de cea mai înaltă calitate.

Greșelile gramaticale, răspunsurile greșite, dar și informațiile învechite din manualele școlare au fost frecvent discutate și criticate în spațiul public, în ultimii ani. Pentru a îmbunătăți calitatea acestora, Ministerul Educației și Cercetării a lansat un apel de consultare publică.

„Acest exercițiu de consultare publică îl avem înaintea obținerii avizului „bun de tipar”. Prin această consultare, ne dorim o ultimă analiză de iterație a acestora, astfel încât să excludem orice potențială eroare științifică, gramaticală sau eventuale răspunsuri greșite, care sunt de regulă prezentate în proiectele de manuale, dar și alte potențiale carențe, astfel încât la final să avem manuale de o calitate cât mai înaltă calitate”, a menționat secretara de Stat a Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova, Galina Rusu. 

De asemenea,  se dorește excluderea oricăror potențiale elemente care aduc atingere identității și valorilor naționale; a elementelor rasiste, xenofobe sau de promovare a ideologiei național-extremiste. Astfel, în cadrul achiziției 2024, MEC și-a propus achiziționarea a 67 de titluri de manuale școlare. Pentru 46 dintre acestea au fost depuse 64 de oferte. Toate ofertele de manuale au fost evaluate de grupuri de 3-5 evaluatori cadre didactice, selectate prin concurs deschis, care dețin grade didactice și științifico-didactice cu experiență și performanță profesională.

„Constatăm, cu părere de rău că unele manuale deja au fost respinse pe criteriul de necorespundere curriculară sau din considerentele că, așa cum spune regulamentul, nu au acumulat 80% din punctajul total pentru un proiect de manual. Iar toate manualele care au obținut cel mai mare punctaj în cadrul achiziției publice (care constă atât din punctaj pentru calitate, cât și pentru preț), au fost  transmise editurilor pentru ajustările și redactările necesare”, a punctat secretara de Stat.

Totodată, în procesul de evaluare au fost făcute diverse recomandări de corectare sau îmbunătățire a proiectelor de manuale propuse. Pentru unele titluri de manuale, editurile împreună cu autorii au operat redactările solicitate și au prezentat manualele pentru obținerea avizului „Bun de tipar”. 

„Vom propune mai mult de 40 de titluri de manuale școlare noi pentru anul de studii 2024-2025. Deci invităm toată lumea să participe la acest proces de îmbunătățire a manualelor școlare”, a menționat  Galina Rusu.

După ce vor obține acest aviz, manualele vor fi tipărite și transmise către instituțiile de învățământ. 

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?