23 februarie 2024, ora 15:32

S-a ales cu o amendă de 10.000 de lei după ce a dat foc la deșeurile municipale. Un bărbat din raionul Cahul a fost sancționat de inspectorii de mediu, în timpul unei acțiuni de combatere a încălcărilor legislației. Și inspectorii de mediu din Telenești au informat populația din regiune despre acțiunile ilegale care pun în pericol sănătatea mediului și care atrag după sine amenzi de până la 15.000 de lei.

Potrivit Inspectoratului pentru Protecția Mediului, inspectorii din Cahul au descoperit două cazuri de încălcarea a legislației în localitățile Borceag și Lebedenco. Aceștia au constat că deșeurile municipale din localitatea Borceag au fost incendiate de către un locuitor al satului.

Pentru această infracțiune, a fost întocmit un proces-verbal, conform prevederilor articolului 154 alineatul (1) prim din Codul Contravențional al Republicii Moldova, iar bărbatul s-a ales cu o amendă de 10.000 de lei. Un alt caz descoperit de inspectorii de mediu a fost tăierea ilegală a unui nuc în intravilanul localității Lebedenco, acțiune sancționată conform legii.

Și inspectorii de mediu din Telenesti și-au intensificat eforturile pentru promovarea unui mediu mai curat și mai sănătos în localitățile Codru și Hirișeni. În urma monitorizării activităților din teren, inspectorii au identificat un caz de depozitare neadecvată a deșeurilor vegetale pe teren public. În conformitate cu prevederile legale, persoana responsabilă a fost sancționată cu un proces-verbal conform articolului 154, alineatul 1, Cod Contravențional.

În cadrul examinării petițiilor și acțiunilor de conștientizare desfășurate în aceste comunități, Inspectorii a făcut apel către populație să nu recurgă la arderea deșeurilor și resturilor vegetale. Astfel de acțiuni ilegale pun în pericol sănătatea mediului și a comunităților locale și trebuie să fie tratate cu seriozitate.

Inspectoratul pentru Protecția Mediului adresează o solicitare către societatea civilă și cetățeni în general, de a adopta practici responsabile în gestionarea deșeurilor și a resturilor vegetale, evitând arderea acestora. Aceste acțiuni reprezintă un pas esențial în promovarea unui mediu înconjurător mai sănătos și durabil pentru generațiile viitoare.

Inspectoratul pentru Protecția Mediului menționează că potrivit legislației, că: nerespectarea modului stabilit de ardere a deșeurilor industriale, de construcție, biodeșeurilor, a deșeurilor municipale și de altă natură se sancționează de la 10.000 la 15.000 de lei, aplicată persoanei fizice sau muncă neremunerată în folosul comunității.

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?