De la explicații științifice cu „acumulare de ore”, până la predicții malefice despre căsătorii, divorțuri sau ciuperci otrăvitoare. Astăzi este 29 februarie, zi care apare în calendar doar o dată la patru ani, fapt care a trezit de-a lungul istoriei multe semne de întrebare și a dat naștere la numeroase tradiții și superstiții. Anul 2024 este un an bisect, la ce să ne așteptăm de la el, ne spun știința, religia și bătrânii.
Explicaţia acestei anomalii calendaristice constă în faptul că un an este definit ca perioada completă de rotaţie a Pământului în jurul Soarelui, care după cele mai riguroase calcule se realizează în 365 de zile, 6 ore, 9 minute şi 9 secunde.
Pentru că era nevoie de un calendar format dintr-un număr întreg de zile, a apărut convenţia ca, din patru în patru ani, cele şase ore şi ceva care se adună să se convertească într-o zi în plus în calendar. Prin urmare, este modalitatea de sincronizare a anului astronomic cu cel calendaristic sau al anotimpurilor, scrie rador.ro.
Totuși aceste explicații sunt valabile pentru calendarul gregorian, adoptat de majoritatea ţărilor lumii. Or, pentru cei care respectă calendarul ebraic, sincronizarea se face prin adaugarea lunii Adar Aleph, a 13-a lună, de şapte ori într-o perioadă de 19 ani, la cele douăsprezece luni din anii obişnuiţi.
Conform unor surse istorice, introducerea anilor bisecţi o dată la patru ani a fost stabilită pentru prima dată, de Dionisie cel Mic, un călugăr din Turcia, în jurul anului 200 d.Hr. El a constatat diferenţa dintre calendarul iulian şi timpul real, care dacă nu s-ar fi corectat ar fi făcut ca solstiţiul de vară să urmeze solstiţiului de iarnă, la un moment dat.
O altă nedumerire, legată de anul bisect este cum își numără anii și cum marchează ziua de naștere cei acre au venit pe lume pe 29 februarie. Or, există persoane care sărbătoresc o dată la patru ani, dar sunt şi persoane, care se sărbătoresc dublu: pe 28 februarie şi pe 1 martie în anii care nu sunt bisecţi.
De altfel, de a lungul istoriei, pe 29 februarie s-au întâmplat multe evenimente importante și s-au născut persoane notorii precum: Papa Paul al III-lea, pianistul şi compozitorul italian Gioacchino Rossini sau scriitorul Marin Sorescu.
Totodată, în spațiul românesc există o multitudine de tradiții și superstiții legate de anii bisecți. De exemplu, nu e potrivit să te căsătoreşti, fiindcă există pericolul unui divorţ rapid, dar nici divorţul nu este recomandat deoarece după o astfel de despărţire persoanele în cauză vor rămâne singure pentru multă vreme.
În aceeași ordine de idei nu sunt binevenite nici alte schimbări, precum locul de muncă, domiciliul, ba chiar se spune că nici culoarea părului nu ar fi bine să fie schimbată.
Există și superstiţii privind începerea unor proiecte noi, care ar fi bine să fie amânate pentru anul următor. Este vorba de construcţia unei case, începerea unor afaceri sau realizarea unor achiziţii costisitoare, pentru că ar fi de rău augur în acest an.
O veche tradiție spune că, pe 29 februarie, tinerele pot să-și ceară iubiții în căsătorie, ele fiind îndreptățite să facă primul pas, iar dacă bărbatul refuză propunerea trebuie să îi ofere iubitei sale 12 perechi de mănuși. Astfel, ea le va purta tot anul pentru a ascunde rușinea provocată de lipsa unui inel de pe deget, câte o pereche pentru fiecare lună a anului.
Bătrânii împărtăşesc și o veche legendă care spune că, din patru în patru ani, în an bisect, este interzis culesul ciupercilor, fiindcă în această perioadă toate devin otrăvitoare.
În faţa tuturor acestor primejdii care ne pot pândi în anii bisecţi, din bătrâni s-a moştenit şi un posibil leac, anume purtarea bijuteriilor din argint, acest metal fiind cel care se pare că întăreşte aura energetică, şi îi poate feri pe oameni de necazuri.
Dar, indiferent de încărcătura științifică, istorică sau mistică, 29 februarie, este doar o zi în calendar și depinde de noi cum alegem să o trăim.
