29 februarie 2024, ora 15:03

Arhitectul-șef al municipiului Chișinău, Svetlana Dogotaru, a venit cu o reacție după ce Centrul Național Anticorupție (CNA) a informat că este cercetată după ce ar fi pus la cale, împreună cu administratorii unei companii de construcție, o schemă prin care urmăreau scopul deposedării municipalității de un lot de teren. Aceasta a menționat că în prezent „sunt prezentate toate actele solicitate de anchetă și este sigură că va fi stabilit adevărul”.

„Cercetarea din partea organelor competente se efectuează la adresarea mea, în calitate de arhitect-șef. Doi ani în urmă am atenționat serviciile respective cu privire la cazul dat, care are la bază înregistrarea frauduloasă a dreptului de superficie asupra terenului de către compania Eurostil.

Tot atunci, am solicitat verificarea și în raport cu alte cazuri la alte companii cu privire la același subiect, înregistrarea dreptului de superficie. Pe toate cazurile înregistrate sunt pornite procese de radiere a drepturilor înscrise incorect. Sunt prezentate toate actele solicitate de anchetă și sunt sigură că va fi stabilit adevărul. În toate acțiunile mele am fost și sunt corectă”, a menționat Dogotaru.

Arhitectul-șef al mun. Chișinău și administratorii unei companii de construcție din capitală sunt cercetați de CNA după ce au pus la cale o schemă prin care urmăreau scopul deposedării municipalității de un lot de teren. Este vorba despre un lot situat într-un cartier rezidențial din capitală cu suprafața de 0,43 ha, cu o valoare de circa 22 000 000 de lei.

Potrivit CNA, factorii de decizie ai companiei de construcție, în complicitate cu reprezentanții Primăriei mun. Chișinău, ai Agenției Servicii Publice, Departamentului „Cadastru” au înregistrat un drept de proprietate (superficie) asupra terenului aferent construcției în lipsa deciziei Consiliului Municipal Chișinău și în baza unui contract de arendă expirat, iar temeiul înregistrării servind cererea arhitectului-șef al mun. Chișinău.

Ulterior, după obținerea dreptului înregistrat, în baza unor acte permisive expirate, agentul economic a înregistrat pe lotul de teren în cauză mai multe bunuri imobile, notează CNA.

În context, ofițerii CNA și procurorii anticorupție au efectuat joi percheziții la domiciliile și birourile de serviciu ale arhitectului-șef al capitalei și agentului economic, de unde au fost ridicate documente relevante cauzei penale. 

Astfel, arhitectul orașului a fost recunoscut în calitate de bănuit în comiterea infracțiunii de abuz în serviciu și urmează a fi cercetat în stare de libertate.

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?