29 februarie 2024, ora 14:24

Pretura Botanica a decis să ia în țeapă porumbeii care le bat la geam. Pentru a se apăra de excrementele păsărilor, autoritatea a instalat benzi cu țepi pe pervazurile exterioare ale clădirii. Imagini cu porumbei morți între țepi au devenit virale, trădând cruzime față de animale. Un fost funcționar spune că s-a adresat poliției, dar și Inspectoratului pentru Protecția Mediului, doar că deocamdată nu se ia nicio măsură. 

„Această metodă este foarte barbară. Pretura nu a căutat alte metode cum să facă ca geamurile să fie mai curate sau ca păsările să locuiască în alt loc, decât aici. După cum vedem ei au mers pe varianta cruzimea față de animale. Vedem acolo păsări ucise”, a spus fostul șef al secției Control și Protecția Animalelor, Chișinău, Karl Luganov, 

Fostul șef al secției Protecția Animalelor din cadrul primăriei spune că a depus o sesizare la poliție și alta la Inspectoratul pentru Protecția Mediului. Acesta, alături de mai mulți activiști, acuză instituția de cruzime față de animale, pentru că a instalat țepi anti-păsări, chiar dacă legea nu interzice acest lucru. 

„Orice acțiune ori imixtiune din care animalul poate să sufere, muri sau primi traume se consideră cruzime față de animale. În Europa, de exemplu, problema este rezolvată altfel. Se poate de pus diferite sunete pe care ei le aud, de exemplu păsări de prada, în zona cărora ei nu locuiesc”, a menționat Luganov.

Am mers la pretura Botanica pentru o replică, dar persoana din anticameră ne-a spus că șefa instituției Diana Guba nu este pe loc. După cinci minute de așteptări am fost anunțați că nici adjuncta nu va ieși să discute cu noi.

„- Este în ședință. Eu vă înțeleg, dar asta este. - Să trimitem o solicitare? - O puteți depune chiar aici. Deci, depuneți cererea și noi vom veni cu o reacție către dumneavoastră”.

Am trimis o solicitare în scris, dar deocamdată am primit doar răspunsul că mesajul a fost recepționat. Într-o plimbare prin Chișinău am observat și alte clădiri cu benzi anti-păsări.

Astfel de instalații sunt și la Catedrala Mitropolitană. Doar că vedem că, în practică, acestea nu prea funcționează. Hulubii oricum stau pe acoperiș, doar că pe lămpile amplasate mai sus.

Am cerut o replică și de la Ministerul Mediului. 

„Ministerul Mediului nu susține această practică de a scăpa de prezența păsărilor. Este o metodă crudă. Păsările care trăiesc în preajma blocurilor nu sunt prădătoare sau periculoase. Ele chiar aduc un beneficiu mediului, fiindcă nimicesc dăunătorii mici pe care le au unii copaci sau florile din oraș”, ne-a comunicat șefa Secției informare și comunicare cu mass-media de la Ministerul Mediului, Stella Popa. 

Chiar dacă critică acțiunile, ministerul nu poate să interzică instalarea benzilor cu țepi anti-păsări, deoarece nu are pârghii legale. 

14 decembrie 2024, ora 18:00

Ați primit răspunsul la cererile de compensații pentru energie? Sunteți revoltați de suportul modest oferit de stat sau de lipsa lui? Haideți să vorbim astăzi Verde-n ochi despre una dintre cele mai mari vulnerabilități ale R. Moldova, cea din domeniul energetic.

30 de ani de DEPENDENȚĂ de gazul rusesc

Timp de 30 de ani de independență, R. Moldova nu s-a preocupat niciodată serios de asigurarea independenței sale energetice.  A fi la degetul mic al Rusiei și a depinde în exclusivitate de gazul  rusesc a fost mult mai simplu pentru toate guvernările de până acum, decât a căutat alternative sănătoase pentru a ieși de sub controlul energetic al Moscovei.

Asta chiar dacă și comuniștii, în frunte cu Vladimir Voronin, au simțit pe propria piele biciul energetic al Rusiei.  Refuzul lui Voronin de a semna Memorandumul Kozak în 2003 și apropierea de UE în anii următori a dus la creșterea semnificativă a prețurilor la gazele rusești. Gazul de la Moscova, ajunsese atunci la același preț ca cel de la Paris.

În 2011, în timpul guvernării Alianței pentru Integrare Europeană, Gazprom a presat Moldova să renunțe la reformele pro-europene în schimbul menținerii unui preț favorabil la gaze. Moldova a refuzat, iar Gazprom a majorat din nou prețurile la gaze. Totuși, cel mai bine, crizele energetice le-am resimțit începând cu 2021, când relațiile dintre Chișinău și Moscova au ajuns la cuțit.

Nu vreau să mă opresc mult la scandalurile din domeniul energetic din ultimii 3 ani. Le-am văzut și discutat pe larg pe toate. De la vizite jenante la Gazprom, un protocol controversat, audit al datoriilor nerecunoscut de ruși, reducerea volumului de gaze, șantaj cu întreruperi de gaze, gaz scump procurat anapoda din vest, facturi usturătoare pentru cetățeni, flash-mob de solidaritate națională, demisii, stare de urgență, iar demisii, iar situație excepțională... Și... am ajuns nu departe de unde am plecat.

Gaz pentru regiunea transnistreană - o nouă provocare din partea Rusiei

Chiar dacă de doi ani, prin țevile de pe malul drept al Nistrului, nu mai curge gaz rusesc, tot la ruși ne ducem să ne poclonim pentru gaz. Nu pentru malul drept, ci pentru malul stâng, ca să nu înghețe, să nu stea pe întuneric, să le meargă economia. Evident, și ca să avem posibilitatea să asigurăm malul drept al Nistrului cu energie electrică ieftină. 

Dar, colac peste pupăză, zilele trecute, autoritățile nerecunoscute din Transnistria, care în toată această perioadă nu au părut preocupate de riscul de sistarea a livrării de gaze către ei, au introdus stare de urgență în economie. O condiție importantă din decretul lui Krasnoselski prevede oprirea exportului de energie către malul drept, în contextul riscului de stopare sau reducere a livrărilor de gaze rusești în regiune.

În timp ce autoritățile moldovenești dau asigurări că nu vor lăsa pe întuneric și frig cetățenii din stânga Nistrului, în cazul în care Gazprom închide robinetul, liderul nerecunoscut al regiunii ne previne că NU ar avea o problemă să ne lase pe întuneric în plină iarnă. Preocuparea cea mare a acestuia nu sunt cetățenii din regiune, ci economia aflată în exclusivitate în mâinile unor elite oligarhice locale. Evident, propaganda transnistreană aruncă toată vina pentru situația incertă privind livrările de gaze pe umerii autorităților de la Chișinău. Asta chiar dacă, problema aprovizionării cu gaze a Transnistriei este artificială, căi alternative de transport al gazelor, evitând Ucraina, există. O nouă provocare a Moscovei pentru a crea tensiuni și a putea, probabil, justifica sistarea livrărilor de energie pe malul drept.

În UE, crizele energetice se simt altfel

Prinși din nou în menghina Gazpromului, autoritățile moldovenești s-au îndreptat din nou după ajutor la Uniunea Europeană. Numai în ultimii 4 ani, UE a oferit R. Moldova peste jumătate de miliard de euro pentru a depăși crizele energetice care s-au ținut lanț în țara noastră. Dacă astăzi nu mai depindem în exclusivitate de gazul rusesc, asta se datorează aproape în întregime Uniunii Europene. Am fost auziți și ni s-a oferit bani și suport să cumpărăm gaze de pe piețe alternative, să dezvoltăm proiecte de energie verde, să ne reparăm CET-urile, să izolăm termic spitale, școli, grădinițe, blocuri de locuit.

Numai în 2023, UE a oferit 1,5 miliarde de lei pentru compensarea sumelor impunătoare din facturile la gaz și energie pe care le-am primit. 

Ce ne-a cerut în schimb UE? Nimic. Să creștem, să ne dezvoltăm, să implementăm reforme care vor face R. Moldova mai bună pentru viața propriilor cetățeni și mai atractivă pentru investitorii străini.

În UE, crizele energetice se simt altfel. Între statele membre există mecanisme de solidaritate energetică care permit unui stat membru să primească gaze din alte state în caz de criză. Cetățenii europeni nu stau cu frica în sân că vor îngheța la iarnă sau că nu își vor putea plăti facturile. Pe ei, Gazprom nu îi șantajează cu gaz pentru a obține concesii politice. Și asta pentru că și-au construit independența energetică an cu an.

Suedia, Danemarca, Estonia, au ajuns la performanța de a produce acasă între 70 și 80 la sută din energia pe care o consumă. Nu din gaze, că nici ei nu le au, ci din surse regenerabile.

Vă spun Verde-n ochi: și noi putem ajunge ca ei dacă vom gândi strategic, vom fi consecvenți și vom pedepsi pe cei vinovați de eșecuri.