14 martie 2024, ora 22:08

Cresc ca pe drojdii start-upurile în IT! Numai în ultimul an numărul acestora s-a majorat cu peste 50 la sută, iar în doi ani investițiile în acest sector au ajuns la 15 milioane de dolari. Astfel, în scurt timp, în Moldova, am putea avea un număr record de astfel de afaceri față de țările din regiune. Inițiatorii sunt în special tinerii, care se bucură de popularitate, dar și de vânzări considerabile în zeci de țări ale lumii.

În prezent, în țara noastră sunt în derulare peste 250 de startup-uri. Doar în ultimul an, numărul lor aproape s-a dublat, țara noastră devenind astfel un vârf de lance în țările din regiune în domeniul digitalizării și tehnologiilor informaționale. Multe din aceste afaceri au ajuns să valoreze chiar și câteva milioane de euro. 

Andrei Vinițchi este un tânăr de 29 de ani din Moldova, care împreună cu un alt moldovean a lansat la Londra o platformă de vizualizare a datelor statistice, care ajută companiile să se promoveze pe rețelele de socializare.

„Noi oferim servicii globale, avem clienți din toate țările lumii în afară de Coreea de Nord și câteva țări din Africa probabil și avem angajați în toată Europa. Avem licență de zece dolari per user pe lună și acum introducem încă un pachet de 30 de dolari pe lună pentru companii cu funcționalitate mai avansată. Din SUA am luat zece milioane de dolari investiție și deja am cheltuit jumătate din suma aceasta”.

Iar Mihai Dascăl este asistent universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie "Nicolae Testemițanu". Acesta este și cofondator al unei companii de IT. Acum câțiva ani, alături de un prieten din Africa de Sud, el a decis să combine cele două domenii și a lansat un startup destinat părinților cu bebeluși. Este vorba de un device, care poate verifica mai mulți parametri vitali ai corpului. Ideea i-a venit după ce a văzut statisticile UNICEF, care arată că, în fiecare an, în lume mor sute de copii din cauza pneumoniei. 

„Este un device care are doi senzori și verifică patru parametri și aplicația mobilă. Puneți degetul să acopere senzorii și parametrii au venit. 80 de bătăi pe minut, saturația de 29, temperatura degetului 32,6. Noi ăsta îl pregătim pentru certificare, am fost marți la spital am făcut niște testări cu medicii, trebuie să facem reconfigurare”.

Anul trecut, numărul investitorilor, care au finanțat startup-uri din țara noastră a crescut cu 30 la sută. Aceștia sunt, în mare parte, străini și spun că apreciază calitatea serviciilor oferite de țara noastră, dar și ritmul de dezvoltare.

„Sumele diferă în funcție de nevoi și potențialul companiei și discuții, dar suntem dispuși să investim sume considerabile în startup-uri cu potențial până la un anumit număr de milioane de euro”.

Așa cum mulți confundă startup-ul cu o afacere sau o companie obișnuită, experții explică diferențele.

„Prin start-up noi înțelegem compania care dezvoltă soluții IT, inovează și este în căutarea unui model scalabil de afacere. Ele sunt cele mai inovative, de obicei vin pe domenii foarte necucerite de alte companii și sunt cele care dezvoltând produse în Moldova pot scala foarte ușor în străinătate”.

„Cam zece la sută din companiile IT le-am putea considera startup-uri. Vrem să vedem mai multe soluții pentru agricultură, pentru comerț electronic, mai multe soluții care să valorifice capacitățile de cercetare, biotech, în medicină”.

Autoritățile susțin că se mândresc cu aceste rezultate și că încearcă să ofere susținere celor care vor să deschidă startup-uri. Una dintre facilități este că, în prezent, 54 la sută din serviciile publice pentru antreprenori sunt digitalizate. 

„Este un sector care poate crește mult peste hotarele țării noastre. Asta e în primul și primul rând, rezultatul curajului și a dedicației și a spiritului antreprenorial a fiecăruia din start-uperii noștri”.

„Exporturile serviciilor IT din Moldova sunt acum mai mari decât a celor de vinuri, deci nu doar asta puteți să creșteți puteți să majorați și numărul de start-upuri”.

Anul trecut, Moldova a avut un pavilion de țară al startup-urilor la San Francisco. Potrivit specialiștilor, în prezent, industria IT din Republica Moldova crește cu un tempou de 30 la sută anual. 

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?