Organizarea alegerilor prezidențiale ruse în regiunea transnistreană, sub eticheta aparent acceptabilă a „apărării drepturilor și intereselor cetățenilor ruși”, urmărește de fapt atingerea unor avantaje politice, se menționează într-o analiză a Promo-LEX.
„Analizând atent modul în care a fost prezentată participarea alegătorilor din stânga Nistrului precum și rezultatele voturilor, devine evident că scopul acestor alegeri este legitimarea următoarelor idei: (1) populația regiunii este o națiune temeinic rusească și, firesc, își dorește cu înverșunare să facă parte din Federația Rusă; (2) este legitim ca Rusia să pretindă la o sferă de influență în Republica Moldova și (3) populația de pe malul stâng al Nistrului are viziuni, interese și opțiuni politice ireconciliabile, fundamental diferite de cele ale locuitorilor de pe malul drept, motiv pentru care trebuie să-i fie asigurat dreptul de a-și decide soarta independent.
De asemenea, participarea locuitorilor regiunii transnistrene la aceste alegeri și rezultatele voturilor sunt menite să justifice prezența forțelor militare ruse în regiunea transnistreană, care sunt portretizate drept un „garant al securității”, se arată în studiul Promo-LEX.
Totodată, Mihaela Șerpi, autoarea analizei, reamintește că, în contextul alegerilor prezidențiale ruse din 2018, liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat că aceste alegeri au fost un „mic referendum reușit” pentru regiunea transnistreană.
„Ministerul rus de Externe și Ambasada Federației Ruse la Chișinău nu au contrazis această interpretare, din motive lesne de înțeles.
Această narațiune reprezintă o gravă încălcare a principiilor de drept internațional și este incompatibilă cu ceea ce țările civilizate consideră acceptabil. Prin acest discurs se consolidează revizionismul rusesc și se legitimează dreptul și pretenția Federației Ruse de a acționa după bunul plac cu vecinii mai mici și de a anexa teritorii, mai ales dacă acolo există etnici ruși sau vorbitori de rusă”, se mai menționează în articol.
Pe 17 martie 2024, locuitorii regiunii transnistrene a Republicii Moldova vor fi chemați la cele șase secții de votare, care vor fi deschise pe teritoriul temporar ocupat al țării pentru alegerea președintelui Federației Ruse. Acest lucru se întâmplă fără acordul autorităților constituționale, care au permis să fie deschisă doar o singură secție de votare pe teritoriul Republicii Moldova, la Ambasada Federației Ruse de la Chișinău. Refuzul autorităților ruse de a se conforma cu poziția Chișinăului a fost catalogat drept inacceptabil de Ministrul Afacerilor Externe.
Alegătorii ruși își votează de vineri până duminică la secțiile de votare din cele 11 fusuri orare ale țării, precum și în regiunile anexate ilegal din Ucraina.
Observatorii nu se așteaptă deloc că alegerile vor fi libere și corecte. Dincolo de faptul că alegătorii au fost prezentați cu puține opțiuni, posibilitățile de monitorizare independentă sunt foarte limitate.
Doar candidații înregistrați sau organismele consultative susținute de stat pot desemna observatori la secțiile de votare, scăzând probabilitatea cailor de pază independenți. Cu votul de peste trei zile în aproape 100.000 de secții de votare din țară, orice monitorizare adevărată este oricum dificilă.
La alegerile din 2024, nu există nicio îndoială cine va câștiga votul. Numele lui Putin apare pe buletinul de vot împreună cu doar alți trei candidați care fac parte din „opoziția sistemică” a Rusiei: Vladislav Davankov de la Partidul Poporul Nou, Leonid Slutsky de la Partidul Liberal Democrat (LDPR) și candidatul Partidului Comunist Nikolay Kharitonov.
