„Alegerile prezidențiale organizate de Rusia în perioada 15-17 martie s-au desfășurat într-un mediu extrem de restrictiv, exacerbat și de războiul ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”. Declarația aparține Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borell, care a condamnat totodată și organizarea alegerilor prezidențiale de către Rusia în teritoriile ocupate din Ucraina.
Potrivit oficialului UE, autoritățile ruse au continuat să intensifice represiunea internă sistematică prin reprimarea politicienilor din opoziție, a organizațiilor societății civile, a mass-mediei independente și a altor voci critice, prin utilizarea legislației represive și prin condamnări la închisoare motivate politic.
„Moartea șocantă a politicianului de opoziție Alexei Navalnîi în perioada premergătoare alegerilor este încă un semn al represiunii accelerate și sistematice. Alegerile au avut loc într-un spațiu politic din ce în ce mai restrâns, ceea ce a dus la o creștere alarmantă a încălcărilor drepturilor civile și politice și a împiedicat mulți candidați să candideze, inclusiv pe toți cei care se opun războiului ilegal de agresiune al Rusiei, a privat alegătorii ruși de o alegere reală și a limitat puternic accesul acestora la informații corecte.
Uniunea Europeană va continua să sprijine activitatea organizațiilor societății civile ruse, a apărătorilor drepturilor omului și a presei independente”, se arată în declarație.
Totodată, UE regretă decizia autorităților ruse de a nu invita observatori ai OSCE/BIDDO la alegerile sale, subliniind că această decizie „este contrară angajamentelor Rusiei față de OSCE și a privat alegătorii și instituțiile rusești de o evaluare imparțială și independentă a acestor alegeri”.
În plus, Uniunea Europeană condamnă cu fermitate desfășurarea ilegală a așa-numitelor „alegeri” în teritoriile din Ucraina ocupate temporar de Rusia: Republica Autonomă Crimeea și orașul Sevastopol, precum și în părți din regiunile Donețk, Luhansk, Zaporizhzhia și Kherson.
„Așa-numitele „alegeri” din aceste teritorii reprezintă încă o încălcare evidentă de către Rusia a dreptului internațional, inclusiv a Cartei ONU, precum și a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei.
Referindu-ne la cele două rezoluții ale Adunării Generale a ONU din 12 octombrie 2022 și 27 martie 2014, îndemnăm Rusia să respecte frontierele și suveranitatea Ucrainei recunoscute la nivel internațional. Uniunea Europeană reiterează faptul că nu recunoaște și nu va recunoaște niciodată nici desfășurarea acestor așa-numite „alegeri” pe teritoriile Ucrainei, nici rezultatele acestora. Acestea sunt nule și neavenite și nu pot produce niciun fel de efect juridic. Conducerea politică a Rusiei și cei implicați în organizarea lor vor suporta consecințele acestor acțiuni ilegale”, se mai arată în declarație.
În context, UE își reiterează sprijinul neabătut pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional.
Vladimir Putin a câștigat alegerile prezidențiale din Federația Rusă și se va menține la putere încă șase ani. Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale din Rusia, Putin a obținut peste 87,31% din sufragii.
Într-un discurs după aflarea rezultatelor, Vladimir Putin a menționat că victoria sa în alegeri va permite Rusiei să devină mai puternică şi mai eficientă. Putin a vorbit şi despre protestul „fără efect” faţă de el şi a adăugat că Rusia trebuie să îşi întărească armata.
„Prin fiecare voce, construim o voinţă comună a poporului Federaţiei Ruse/ Indiferent cât de mult au încercat să ne sperie, să ne suprime voinţa, conştiinţa, nimeni nu a reuşit vreodată în istorie. Au eşuat acum şi vor eşua şi în viitor”, a spus Putin.
Vladimir Putin a declarat că Rusia trebuie să-şi întărească armata şi că va face tot ce-i stă în putinţă pentru a rezolva misiunile legate de ceea ce el a numit „operaţiunea militară specială” a Rusiei în Ucraina.
El a menţionat că protestul „prânz împotriva lui Putin”, în care ruşii au răspuns la apelul văduvei lui Alexei Navalnîi, nu a avut niciun efect. Cei care şi-au stricat buletinele de vot ar trebui să fie urmăriţi de justiţie, a zis preşedintele rus:„Iată cum înţeleg eu, din ceea ce am auzit şi mi s-a raportat, au fost apeluri să vină să voteze fix la prânz, şi trebuie să fi fost un gest al opoziţiei. Ei bine, dacă au fost apeluri să vină să voteze, aşa cum spun în aceste cazuri, îi laud pentru asta. Dar, după cum înţeleg, nu a avut niciun efect. Dar nu este important. Ceea ce este important este că unii au stricat buletinele de vot. Asta este rău. Dacă nu vrei să votezi sau vrei să îţi pui încrederea într-un anumit candidat pe care-l alegi sau pur şi simplu să nu votezi dacă nu-ţi place nimeni - este o chestiune. Dar dacă vrei să faci mizerie pe seama oamenilor care au venit să voteze, să-şi îndeplinească datoria civică şi tu îţi baţi joc de poziţia lor - este rău. Cel puţin, nu este democratic. Ce fel de democraţie este aceasta?”.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat în discursul său zilnic că „dictatorul rus simulează alte alegeri” şi că Vladimir Putin este „bolnav de putere şi face totul pentru a conduce pentru totdeauna”.
„Nu există legitimitate în această imitaţie de alegeri şi nu poate exista. Această persoană ar trebui să fie judecată la Haga. De asta trebuie să ne asigurăm”, a spus Volodimir Zelenski.
„În mod clar, alegerile nu sunt nici libere, nici corecte, având în vedere că Putin şi-a întemniţat adversarii politici şi i-a împiedicat pe alţii să se opună lui”, a anunţat Casa Albă.
În afară de Vladimir Putin, alți trei candidați s-au aflat pe buletinele de vot. Aceștia însă nu sunt în opoziție față de politicile Kremlinului și nu l-au criticat niciodată pe Putin. Este vorba de Leonid Sluțki, care a acumulat 3,21% din voturi, Nikolai Haritonov - 4,3% și Vladislav Davankov - 3,83%.
Vladimir Putin este la conducere de un sfert de secol. El a condus deja Rusia mai mult timp decât orice alt lider de după Iosif Stalin, care a fost la putere timp de aproape 31 de ani. Constituţia Rusiei a fost modificată în 2020, mărind mandatul prezidenţial de la patru la şase ani şi oferindu-i lui Putin posibilitatea de a candida din nou, prin anularea mandatelor sale anterioare.
Teoretic, el ar putea să candideze pentru un al şaselea mandat şi să continue până în 2036, ceea ce i-ar da o perioadă mai lungă la putere decât Ecaterina cea Mare în secolul al XVIII-lea.
