18 martie 2024, ora 11:36

Au dat lemnul de stejar, drept frize pentru parchet. Doi bărbați din Edineț au fost trimiși pe banca acuzaților după ce au încercat să ducă ilegal în Bulgaria și Polonia cherestea de stejar, de peste 700 de mii de lei, exportul căreia este interzis prin lege. Pentru tentativa de contrabandă cei doi riscă de la 4 la 10 ani de închisoare.

Potrivit procurorilor PCCOCS, faptele au avut loc în din 2021 până-n vara lui 2023, atunci când la punctul de trecere a frontierei din Giurgiulești oamenii legii au depistat un volum de cherestea (materie primă din stejar protejat de stat folosită și în construcție) de circa 700.000 lei.

În speranța că vor scăpa basma curată, învinuiții cu vârste de peste 40 de ani (fondatorul și cofondatorul unei companii), au indicat în actele vamale fals că ar transporta „lame și frize pentru parchet.” Atunci, fondatorul și administratorul companiei a fost reținut, iar ulterior și cofondatorul a fost supus investigațiilor penale. 

Astăzi, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a anunțat trimiterea în judecată a celor doi bărbați din Edineț. Pentru tentativa de contrabandă aceștia riscă pedeapsa  cu închisoarea de la 4 la 10 ani, iar compania pe care o reprezintă riscă să fie amendată cu o sumă între 400.000 lei - 600.000 lei, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

După contrabanda eșuată cu cherestea, oamenii legii au întreprins sub 30 de percheziții. Prin urmare, au fost depistate alte loturi de masă lemnoasă de peste 12.000.000 lei, prezumtiv destinată și ea exportului ilegal. 

Urmare a investigațiilor, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a sesizat Guvernul, precum și alte organe abilitate, inclusiv cele vamale, în vederea contracarării unor astfel de încercări de eludare a legii, prin fraudarea actelor vamale și exportul ilegal al masei lemnoase. 

Astfel, prin cercetarea penală de comun cu ofițerii de investigație și trimiterea în judecată de procurorii PCCOCS spre examinare Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, au fost prevenite și alte defrișări ilegale din fondul ariilor naturale protejate de stat a arborilor de specie tare.

Investigațiile continuă, în vederea stabilirii și altor aspecte importante acestei încălcări, iar până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești finale, persoanele beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

15 ianuarie 2025, ora 08:15

Pe 15 ianuarie 2025, se împlinesc 175 de ani de la nașterea marelui poet, scriitor, prozator și jurnalist Mihai Eminescu. Tot astăzi, este marcată și Ziua Culturii. 

De-a lungul anilor, mai mulți artiști de la noi i-au adus un omagiu Luceafărului poeziei românești, interpretând melodii pe versurile acestuia.

La 155 de ani de la debutul lui Mihai Eminescu în literatura română, prin publicarea în revista Familia a poeziei sale „De-aș avea…”, compozitorul Anatol Chiriac a înregistrat muzica pentru versurile poetului, cărora le-a dat viață și interpretul de muzică ușoară, Ștefan Petrache, fost membru al formației de legendă Noroc.

 În anii 70, Ștefan Petrache a cântat „Ce te legeni, codrule”, pe muzica lui Mihai Dolgan.

Regretatul Iurie Sadovnic a cântat „Seara pe deal”, poezie a lui Eminescu.

În 2015, Alex Calancea Band și Cătălin Josan l-au elogiat pe Eminescu, interpretând „De-aș avea”, pe muzica lui Anatol Chiriac.

În anul 2021, versurile poemului „O, rămâi” l-au inspirat pe artistul Cristofor Aldea-Teodorovici, care a interpretat, în premieră, piesa pe melodia compusă de regretatul său tată, Ion Aldea-Teodorovici.

În același an, chiar de ziua poetului Mihai Eminescu, trupa Akord a lansat videoclipul unei piese cu versurile din „Ochiul tău iubit”, pe muzica lui Eugen Doga.

Iar poetul Grigore Vieru i-a adus cel mai frumos elogiu lui Eminescu, dedicându-i o poezie, a cărei versuri le-au cântat cele două inimi gemene, Doina și Ion Aldea-Teodorovici.

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, în Botoșani, România. A fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.

Poetul s-a stins din viață la vârsta de 39 de ani, pe data de 15 iunie 1889, în sanatoriul de boli mintale al doctorului Şuţu din municipiul Bucureşti, la ora 4 dimineaţa. A fost înmormântat la Bucureşti, în Cimitirul Bellu, sicriul fiind dus pe umeri de patru elevi de la Şcoala Normală de Institutori. 

Poetul George Călinescu a scris despre moartea lui Mihai Eminescu: 

„Astfel se stinse în al optulea lustru de viață cel mai mare poet pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie și peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate și câte o stea va veșteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a altui crin de tăria parfumurilor sale”, scrie Libertatea.

Cauza decesului şi afecţiunea de care suferea poetul Mihai Eminescu au rămas timp de mai bine de un secol un mister şi o sursă inepuizabilă de teorii şi polemici. În ultimii 20 de ani, specialiştii au ajuns la concluzia că Eminescu a fost victima unui caz de malpraxis. A fost doborât de un tratament administrat greşit.

Printre operele sale celebre se numără „Luceafărul”, poezie desemnată în 2009 de către Academia Recordurilor Mondiale, cel mai lung poem de dragoste din lume.