20 martie 2024, ora 20:17

Protest la Comisia Electorală Centrală. Mai mulți membri și simpatizanți ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor cer să fie retras proiectul privind votul prin corespondență. În caz contrar, vor merge la Curtea Constituțională și la Comisia de la Veneția. Aceștia susțin că țara noastră nu este pregătită să implementeze mecanismul respectiv și cred că decizia de a-l testa doar în SUA și Canada încalcă dreptul la vot al moldovenilor din alte țări. De cealaltă parte, CEC susține că proiectul este unul necesar și îndeamnă partidele care protestează să se implice la îmbunătățirea lui. Astăzi CEC urma să ofere avizul pentru acest proiect, însă subiectul a fost exclus de pe ordinea de zi, pe motiv că are nevoie de redactări.

„Știm că în mai multe țări din UE, această procedură a fost anulată pentru că nu a putut asigura corectitudinea votului din partea cetățenilor. La ziua de azi nu e posibil acest mecanism de mecanism nici în țări din UE, sunt principii care nu pot fi încălcate, cum ar fi secretul votului și dreptul de a vota cum consideră de cuviință”.

Protestatarii susțin că prin această inițiativă s-ar încerca fraudarea alegerilor. 

„- Nu o să mă mire dacă în SUA și Canada o să voteze un milion de oameni.
 - Prin corespondență?
 - Da, de ce nu, în SUA sunt precedente”.

„Fratele meu din Habarovsk care e moldovean nu are dreptul să voteze? Ei la Habarovsk nu au pus o urnă de 20 de ani. Trebuie să fie pentru toți, noi suntem toți cetățeni ai Republicii Moldova, nu are importanță unde trăim noi”.

Comisia Electorală Centrală a venit cu o reacție în urma protestului BCS. Reprezentanții CEC susțin că astăzi subiectul a fost exclus de pe ordinea de zi, deoarece mai e nevoie de lucru asupra lui. 

Iar unul dintre autorii legii, deputatul Radu Marian, spune că criticile aduse de BCS votului prin corespondență sunt neîntemeiate.

Mâine proiectul urmează să fie supus votului în prima lectură în Parlament. Amintim că, proiectul de lege pilot a fost înregistrat în Legislativ la întâi martie. Autorii legii susțin că e nevoie de vot prin corespondență pentru moldovenii stabiliți cu traiul în țările mari. Din cauza distanțelor foarte mari până la secțiile de votare, aceștia nu-și pot exercita dreptul la vot. Inițial votul prin corespondență va fi implementat cu titlu de proiect-pilot în Canada și SUA. În prezent, 53 de țări permit votul prin poștă din străinătate, inclusiv 13 din Uniunea Europeană.

02 decembrie 2024, ora 21:24

Alegerile din România sunt de o importanță majoră pentru Republica Moldova în ceea ce privește statutul ei de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. Posibila ascensiune la putere a partidelor suveraniste ar putea afecta negativ procesul de integrare europeană a țării noastre. Opinia a fost exprimată de politologul Anatol Țăranu în ediția de luni, 2 decembrie, a emisiunii „Новая неделя” de la TV8. 

Țăranu consideră că în prezent România este cea care acționează „ca o locomotivă”, contribuind la avansarea Republicii Moldova pe cale integrării în Uniunea Europeană.

„România este o țară care are cel mai înalt nivel de expertiză în Republica Moldova, autoritățile de acolo înțeleg ce se întâmplă aici. Bruxelles-ul apelează foarte des la București pentru o evaluare de specialitate a ceea ce are Republica Moldova”, a menționat Anatol Țăranu.

Politologul a mai amintit că mulți dintre politicienii români, cu funcții la nivel european, acționează ca și avocați ai Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

„Venirea la putere a așa-ziselor partide suveraniste, care sunt în mare parte anti-europene și care pun sub semnul întrebării apartenența României la UE și NATO, ar avea, fără îndoială, un impact negativ asupra perspectivelor europene ale Republicii Moldova. Asta înseamnă că am pierde un avocat foarte serios care vorbește pentru R. Moldova și caută finanțare pentru noi de la UE”, a subliniat Țăranu.

Pe 1 decembrie, în România au avut loc alegeri parlamentare. Șapte partide ajung în viitorul Legislativ, potrivit datelor Biroului Electoral Central, după procesarea a 100% din voturi. Este vorba despre PSD, AUR, PNL, USR, S.O.S. România, UDMR și Partidul Oamenilor Tineri.