20 martie 2024, ora 19:55

La doi ani de când a fost suspendat traficul feroviar pe segmentul Cahul-Giurgiulesti, din cauza alunecărilor de teren din localitatea Văleni, situația din zonă rămâne incertă. Deși anul trecut autoritățile au alocat bani pentru reconstrucția tronsonului, până astăzi a fost selectată doar compania de proiectare. Potrivit autorităților, lucrările ar putea începe abia în toamnă. Între timp, oamenii care locuiesc în zona afectată sunt îngrijorați și spun că malurile de pământ o iau la vale de la o zi la alta.

„La doi ani de la suspendarea traficului feroviar pe segmentul Cahul - Giurgiulesti, din cauza alunecărilor de teren, pe porțiunea din localitatea Văleni nu s-a intervenit practic deloc. Pericolul în zonă încă persistă. După cum puteți vedea, aici au mai avut loc mici alunecări de teren, iar malurile abia se țin”

În timp ce ne aflam în zonă, am întâlnit un angajat al CFM care verifica linia de cale ferată. Acesta ne-a spus că alunecările de teren continuă, iar pe zi ce trece, situația se agravează.

„- De dedesubt sunt izvoare și fuge. Nu vine înainte, dar se duce pe dedesubt și a ieșit în mijlocul Prutului.
 - Da vedem că aici ar mai putea să cadă.
 - Da, uitați-vă cât a alunecat. Uitați-vă la dâmbul acesta.. aici era la nivel. Aici a fost făcut pentru scurgere, dar când a venit a umflat în sus”.

„Apa este ridicată și ține malurile, dar când scade, cel mai tare atunci fuge. Dacă veneați mai înainte cu jumătate de lună, avea să vedeți cât a ieșit. Numai patru metri curgea Prutul. De la malul românilor patru metri. Acolo pământul a ieșit în mijlocul Prutului”.

Savelie Zgherea, a cărui grădină s-a rupt în două acum doi ani spune că malul de pământ alunecă în continuare. Bărbatul se teme că în curând ar putea rămâne și fără casă.

„O zi, două.. câte un pic se lăsa. Era prag aici, a doua zi era și mai tare. Nu era așa tare, erau în jur de cinci metri, iar acum sunt 15 sau chiar 20. Sunt 11 gospodării. Se vede malul de unde s-a pornit toată fisura și până unde a ajuns”.

În luna august anul trecut, Guvernul, prin Comisia pentru Situații Excepționale, a alocat 60 de milioane de lei pentru reabilitarea liniei de cale ferată Cahul - Giurgiulești. Însă, până acum, autoritățile au reușit să contracteze doar firma de proiectare, iar de începerea lucrărilor nici pomină. Potrivit celui mai optimist scenariu, abia în toamnă am putea avea o claritate cu privire la firma care se va ocupa de reabilitarea tronsonului.

„Banii sunt la Calea Ferată a Moldovei. Banii au fost transferați de la Guvern, iar Calea Ferată acum proiectează lucrările de reabilitare”, a declarat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu.

„În conformitate cu contractul, compania trebuie să prezinte proiectul până la sfârșitul lunii mai, până la începutul lunii iunie. După ce ei vor prezenta, proiectul va fi trimis la expertiză. Mai avem nevoie de o lună ca să anunțăm licitație pentru îndeplinirea lucrărilor. Eu cred că dacă ar fi așa cum discutăm noi, compania să onoreze obligațiunile indicate în contract, în toamnă vom avea compania care va putea face lucrările. Dacă se întâmplă așa, cred că până la mijlocul anului viitor lucrările vor fi efectuate”, a menționat directorul interimar al CFM, Serghei Tomșa.

Traficul feroviar pe tronsonul de cale ferată Cahul – Giurgiulești a fost suspendat în luna august 2022, în urma alunecărilor de teren din localitatea Văleni. Tronsonul dat a fost construit în 2007, de guvernarea comunistă de atunci, în frunte cu Vladimir Voronin. Înainte de a demara lucrările, sătenii din circa 10 localități din Lunca Prutului au fost convinși să-și vândă pământurile. Subiectul a fost abordat anterior și în cadrul emisiunii „Moldova Gândește”. Localnicii, cu care a vorbit echipa TV8, au afirmat că porțiunea dată de cale ferată a fost construită cu mai multe încălcări. Mai exact, traversele se află pe locul unei râpe mari, care, înainte de construcție, a fost acoperită. Potrivit publicației Mold-Street, în 2012 și Curtea de Conturi a constatat că au fost admise o serie de încălcări. Verificările au scos la iveală faptul că în proiect au fost incluse costuri neargumentate de 107 milioane de lei, iar cheltuielile exagerate au fost estimate la 67 de milioane de lei.

14 ianuarie 2025, ora 22:30

Carte la domiciliu la Slobozia-Cremene, Soroca. Localnicii umbriți de povara anilor au parte de un serviciu inedit oferit de bibliotecara din sat, care merge zilnic pe la casele lor și le aduce cărți. Bucuroși că cineva le mai pășește pragul și le aduce hrană pentru suflet, bătrânii spun că îi sunt recunoscători femeii care, în timpul pauzei sale de masă, are grijă de ei. 

De patru ani, în fiecare zi, la ora mesei, Clavdia Buzinschi își umple traista cu cărți și pornește prin sat. O face pentru oamenii care nu pot ajunge la bibliotecă, dar sunt dornici de a citi. 

„Pentru un bătrân, mă duc cu o carte, mai discutăm, ei stau singuri la vârsta asta, pentru dânșii este o plăcere. Ori pe Facebook, ori pe telefon mă sună și îmi spun că au nevoie de o carte, dacă este, dacă nu, să le duc ce cărți doresc, ei le citesc pe toate cu mare plăcere. Eu le du, într-adevăr, le duc și ei își aleg”, a menționat bibliotecara Clavdia Buzinschi.

Pentru munca suplimentară pe care o depune, bibliotecara este răsplătită cu câte un zâmbet, un mulțumesc sau o vorbă bună.

„Când e timpul mesei eu plec, că trebuie să plec, asta e o plăcere și acesta e serviciul meu, eu lucrez și asta înseamnă că eu trebuie să fac. Aleg cartea și aici pe ușăscriu, ca să nu mă caute, că-s plecată la grădiniță sau la școală sau sunt la domiciliu, peste jumătate de oră mă întorc. Deja lumea știe. De la 12 până la 13 am masa, dar ultima vreme am schimbat, mă duc la 11 și la 12 sunt înapoi, că vin elevii de clasele primare, să nu mă aștepte”, a punctat bibliotecara Clavdia Buzinschi.

Pentru vârstnicii din satul Slobozia-Cremene, cititul este ca o gură de aer proaspăt, mai ales că alte griji nu mai au. De exemplu, Agafia Cerchez a muncit aproape 40 de ani la școală ca profesoară de limba și literatura română. Acum, la 85 de ani, nu-și imaginează viața fără lectură.

„De subt șerpuia roua lucios, urcând până la sanatoriu, drumul pe care venise în ajun... De asta am și luat și „Cartea foametei”, pe care nu demult am căpătat-o, dacă mai citești și cartea asta cu adevărat. Știm noi de multe cazuri când tremurăm de soarta oamenilor, multe de toate. Proverbul acesta, ai carte, ai parte, s-a adeverit și pentru mine. În anul 63 până în 66 am făcut școală la Chișinău. Eram foarte fericiți pe atunci. Am carte. Și am și parte. Am 300, 3000 de lei tocmai pentru cartea asta care am făcut-o. E bine”, a subliniat Agafia Cerchez.

Clavdia Buzinschi a absolvit Institutul Pedagogic din Bălți, iar apoi, timp de 25 de ani a activat în calitate de directoare și învățătoare în satul Ruslanovca din raionul Soroca. Cu timpul, școala din sat s-a închis, așa că femeia a revenit în localitatea sa de baștină unde și-a găsit menirea. 

„Din 2014 activez ca bibliotecar principal în satul meu natal. Cartea, să vă spun cinstit, mi-a plăcut de mic copil. Mama a fost învățătoare, iar la noi în casă, nu numai la noi în casă, chiar în satul meu natal, cartea este în capul mesei.”, a menționat bibliotecara Clavdia Buzinschi.

Femeia spune că nicăieri nu s-a simțit mai în apele sale ca la bibliotecă.

„Cel mai bătrân om care citește la noi are 92 de ani. Sunt oameni în vârstă și vor să citească, de aceea am pus noi așa un serviciu: „Biblioteca la tine acasă”, a spus bibliotecara Clavdia Buzinschi.

„Chiar oamenii mai în vârstă, la pensie, copiii se duc. Vedem în toată ziua lucrează și trebuie la sat. Am auzit că umblă pe la învățători mai în vârstă, pe la oameni care nu pot să se miște. Trebuie așa ceva să fie într-un sat”.

Localnicii spun că se mândresc că localitatea lor are așa un serviciu unic și o bibliotecară atât de dedicată.