21 martie 2024, ora 21:00

Petrecere pentru copiii soarelui. De Ziua Mondială a Sindromului Down, la Chișinău a fost organizat un eveniment, la care au participat peste 100 de copii și tineri născuți cu această afecțiune genetică. Dacă aceștia s-au distrat și s-au bucurat cum au putut mai bine, părinții lor spun că cel mai mult își doresc ca societatea noastră să devină mai tolerantă și să renunțe la stereotipurile legate de acești copii.

La eveniment l-am întâlnit și pe Mihail Buciucci, care are 31 de ani. În ultimii patru ani, tânărul și-a dedicat tot timpul pentru a învăța să cânte la nai, iar astăzi visul său a devenit realitate.

„- La început a fost un pic greu, dar m-am obișnuit. Astăzi mi se îndeplinește visul cel mare alături de Constantin Moscovici.
 - O să cânți alături de el?
 -Da”.

Cu emoții mari, dar multă bucurie în ochi l-am găsit și pe Iurie Pușcașu, care are o fetiță de 11 ani diagnosticată cu Sindromul Down. Bărbatul spune că este foarte mândru de ea și fericit. 

„- Cum este să ai un membru al familiei atât de special?
 - Să am un asemenea membru pentru mine este o fericire, ne oferă multă dragoste, blândețe, de la el învățăm să fim iubitori”.

Copiii cu Sindromul Down sunt numiți și copiii soarelui, deoarece sunt foarte pozitivi și blânzi și, la fel ca toți micuții, au nevoie de dragostea, atenția, bunătatea, căldura și prietenia celor din jur. Majoritatea părinților prezenți la eveniment spun că cel mai mult își doresc ca micuții lor să fie acceptați în societate, iar oamenii să înțeleagă cât este de important pentru ei acest lucru. Asta este problema lor cea mai mare - lipsa opțiunilor de incluziune socială. 

„Obstacolele pe care le avem cu acești copii este că nu avem diverse distracții pentru ei și nu sunt incluși, am vrut să o dăm la un cerc de dans, însă am fost refuzați pentru că are mobilitate scăzută”.

„Societatea nu prea acceptă aceste persoane, nu le susțin, dar noi ne stăruim să transmitem că aceste persoane pot și sunt capabile de orice și îi susținem pentru un viitor mai prosper în societatea noastră”.

„Este destul de dificil, sistemul este, dar nu este pregătit, mai mult pe foaie, nu spun că nu se lucrează, doar că pentru noi este destul de dificil, pentru familiile cu asemenea copii”.

Președinta Asociației persoanelor cu Sindromul Down, Sunshine, spune că, anual, în țara noastră se nasc până la 60 de copii cu Sindromul Down. Toți se confruntă cu diverse probleme din cauza stereotipurilor și intoleranței din societate. 

„O statistică oficială încă nu este în biroul de statistică, dar oficial, anual în Republica Moldova se nasc 50-60 de copii.Cea mai mare problemă este incluziunea, la acest capitol mai avem mult de lucru”.

Cei peste 100 de copii și adulți cu Sindromul Down, prezenți la eveniment, au dansat și s-au distrat din plin, alături de trupa Akord, demonstrând cât de mult iubesc viața. 

La începutul acestui an, în Moldova, a fost lansată prima platformă a persoanelor cu Sindromul Down din Republica Moldova. Astfel, pe site-ul sindromuldown.md, părinții pot afla toate informaţiile despre această afecțiune genetică și cum trebuie îngrijiți copiii, născuți cu un cromozom în plus. Ziua mondială a Sindromului Down, care afectează aproximativ unul din o mie de copii, este marcată anual, la data de 21 martie.

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?