Liderii Uniunii au decis să deschidă negocierile cu Bosnia şi Herţegovina, se arată în declarația aprobată joi, 21 martie, de Consiliul European, în cadrul unui nou summit la Bruxelles. Negocierile vor începe doar după ce vor fi realizate anumite reforme prevăzute în recomandările Comisiei Europene.
„Consiliul European a decis să deschidă negocierile de aderare cu Bosnia și Herțegovina. Felicitări! Locul dumneavoastră este în familia noastră europeană. Decizia de astăzi reprezintă un pas important pe drumul vostru către UE. Acum, munca grea trebuie să continue, astfel încât Bosnia și Herțegovina să avanseze în mod constant, așa cum își dorește poporul dumneavoastră”, a scris președintele Consiliului European, Charles Michel pe contul de X.
Bosnia și Herțegovina a depus cererea de aderare la UE în februarie 2016 și a primit statutul de țară candidată la UE în decembrie 2022.
La 8 noiembrie 2023, Comisia Europeană a emis o recomandare de deschidere a negocierilor de aderare cu Bosnia și Herțegovina, atunci când se va atinge nivelul necesar de conformitate cu criteriile de aderare. În decembrie 2023, liderii UE și-au exprimat disponibilitatea de a deschide negocierile de aderare odată ce Bosnia și Herțegovina va atinge această etapă.
Discuţiile pot începe numai după aprobarea tuturor guvernelor statelor membre în cadrul acestui cadru de negocieri.
Bosnia-Herţegovina este o ţară de 3,5 milioane de locuitori. În 2022, Comisia Europeană a identificat 14 „priorităţi esenţiale” pentru reforme. Acestea constau în special în îmbunătăţirea funcţionării instituţiilor centrale, întărirea statului de drept şi a drepturilor fundamentale, lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate, scrie Agerpres.
Bosnia a deschis recent negocieri pentru un acord de cooperare cu agenţia europeană de frontieră Frontex, Parlamentul său a adoptat o lege împotriva spălării banilor cerută de Bruxelles, precum şi o lege privind prevenirea conflictelor de interese în instituţii. Dar încă nu există un acord cu privire la reforma instanţelor de judecată şi la legea electorală.
Bosnia rămâne foarte divizată după conflictul intercomunitar care a devastat această fostă republică iugoslavă şi s-a soldat cu peste 100.000 de morţi.
La aproape 30 de ani de la Acordurile de la Dayton, care au pus capăt acestui conflict în 1995, ţara este împărţită în două: o entitate sârbă, Republica Srpska (RS), acuzată în mod regulat că face jocurile Moscovei în regiune şi o entitate croato-bosniacă, ai cărei lideri doresc ca ţara să adere la NATO. Ţara se confruntă cu o criză politică din cauza ameninţărilor secesioniste din partea sârbilor bosniaci.