23 martie 2024, ora 22:40

Expertul în drept constituțional, Alexandru Arseni, crede că PAS ar fi încercat să camufleze modificările făcute la legea cu Privire la Procuratură, care ar putea tergiversa și mai mult procesul de alegere a unui nou procuror general. Până acum, interimatul funcției putea fi asigurat de aceeași persoană maxim un an. În urma, modificărilor însă, termenul s-ar extinde până la nelimitat. PAS susține că nu este vorba de o modificare a legii, ci de o interpretare. 

„Asta nu este interpretare, aceasta este o normă adoptată, dar adoptată pe o cale ilegală care nu a trecut procedurile respective și contravine însuși prevederilor constituționale. (03.25 03.55) -Ar putea această decizie să afecteze alegerea noului procuror general luând în considerare că fostul concurs a fost anulat? - Totalmente. și anularea concursului este ilegal. Pofta vine mâncând și atunci strachinile se fărâmă una după alta. Ei sunt antrenați în a-și păstra funcțiile, de a camufla incompetența și dintr-o greșeală trec în alta.” 

Doctorul în drept constituțional, Alexandru Arseni, spune că aceasta procedură de interpretare, așa cum o numesc cei din PAS, vine defapt să camufleze modificările făcute în legea cu Privire la Procuratură. Potrivit lui, asta ar putea tergiversa și mai mult numirea unui nou procuror general. Decizia votată de Legislativ prevede că interimatul funcției de procuror general nu încetează până la alegerea unui nou procuror general. Asta ar însemna că mandatul actualului procuror general interimar, Ion Munteanu, se va încheia doar atunci când Consiliul Superior al Procurorilor va reuși să aleagă un nou șef al instituției. Deși legea stipula altceva până acum și anume că interimatul funcției de procuror general nu poate fi asigurat de aceeși persoană mai mult de un an, inițiatorii deciziei spun că aceasta nu este o modificare în legea cu privire la Procuratură. 

„Acest proiect este pentru a interpreta oficial legea procuraturii înj partea ce ține de interimatul funcției de procuror general. Această lege de interpretare nu stabilește norme noi, nu modifică și nu completează legea cu privire la procuratură, doar face o claritate a înțelesului ei pentru a evita unele interpretări incorecte și a exclude orice neclarități.” 

Așa-numita interpretare a legii, a fost criticată dur de partidele de opoziție. Amintim că, până acum, persoana aleasă în funcția de procuror general interimar putea exercita această funcție un an, fără posibilitatea de a fi ales repetat. Totodată, legea mai prevedea că imediat după declararea funcției vacante, un procuror general trebuie ales în decursul a jumătate de an. Este de menționat faptul că funcția de șef al Procuraturii Generale a rămas vacantă în luna septembrie anul trecut, când printr-un decret prezidențial, Alexandr Stoianoglo a fost demis din funcție. Fotoliul urma să fie ocupat de un nou șef până la sfârșitul lunii martie, însă concursul a fost anulat. 

08 octombrie 2024, ora 16:02

Parlamentul European va vota, la iniţiativa Grupului Renew, o rezoluție care cere statelor membre ale Uniunii Europene să ofere orice asistenţă este necesară pentru ca Republica Moldova să poată contracara amenințările hibride din partea Rusiei înainte de scrutinul prezidențial şi referendumul privind aderarea ţării la UE, anunţă Uniunea Salvați România (USR). 

De asemenea, rezoluția legislativului european cere Moscovei să îşi retragă aceste trupe, să sisteze operaţiunile de subminare a democrației din Moldova şi să sprijine soluționarea conflictului înghețat transnistrean în acord cu dreptul internaţional, potrivit news.ro.

Textul rezoluției, la care europarlamentarul USR Dan Barna a condus negocierile, solicită şi Consiliului European să extindă lista de sancţiuni aplicate unor entităţi din Rusia în aşa fel încât să cuprindă actorii responsabili de campania de dezinformare care urmăreşte să destabilizeze procesul electoral democratic.

„Sprijinirea Republicii Moldova să se opună interferenţelor şi destabilizărilor ruseşti este o datorie morală pe care toți europenii trebuie să o respecte. Cerem în Parlamentul European, de asemenea, accelerarea procesului de finalizare a primului capitol de negocieri de aderare la UE şi asigurarea instrumentelor financiare care să ajute ţara să facă reformele necesare”, declară Dan Barna.

Rezoluția recunoaște şi aplaudă efortul extraordinar pe care l-a făcut Republica Moldova preluând 1,5 milioane de refugiați ucraineni de la începutul războiului, dintre care 125.000 au ales să rămână în ţară. 

„Republica Moldova este prima ţară care a semnat cu Uniunea Europeană un Parteneriat pentru Securitate şi Apărare, iar rezoluția Parlamentului European mai cere şi extinderea finanţării din Facilitatea Europeană pentru Pace pentru ca autorităţile de la Chişinău să poată face investiţiile necesare în apărare”, precizează USR.