25 martie 2024, ora 21:23

A început simularea examenelor de Bacalaureat și a celor de absolvire a gimnaziului. Primii care și-au încercat puterile sunt elevii alolingvi de la treapta liceală, care au susținut astăzi proba la Limba și literatura română. Au avut de rezolvat teste similare celor de la examenele de BAC. Trei ore au avut la dispoziție, timp în care mulți au înțeles că trebuie să se pună serios cu burta pe carte.

Primul test din etapa simulărilor examenului de bacalaureat a început cu emoții pentru cei 29 de elevi de la liceul Neciui Levițki din capitală. Trei ore au avut aceștia la dispoziție pentru a rezolva sarcinile propuse, teste similare cu cele pe care le vor avea la examenul de bacalaureat. La ieșire, mulți au spus că proba s-a dovedit mai grea decât se așteptau. 

„- Cu ce emoții ai venit astăzi la școală, știind că ai prima pretestare?
 - Am venit cu emoții, nu mi-a plăcut pretestarea. Nu pot să spun că a fost ușoară sau grea, a fost bine, însă nu m-a așteptat să avem așa temă la eseu, deoarece tema eseului semănă mai mult cu un discurs”.

„Pentru mine a fost ușor, dar cred că pentru unii a fost un pic greu, deoarece mie personal nu mi-a plăcut tema eseului, dar m-am descurcat, chiar dacă am întâmpinat unele probleme, totuși am scris toate exercițiile”.

Au fost și elevi care susțin că totul a fost pe puterile lor și că au avut nevoie de mai puțin de trei ore pentru a rezolva toate sarcinile.

„- În cât timp ai terminat de scris pretestarea?
 - Două ore jumătate.
 - Semn că a fost ușor și ai înțeles totul?
 - Destul de ușor pentru mine.
 - Nu ai întâmpinat nici o dificultate?
 - Nu, fiind vorbitor de limbă română îmi este ușor, pentru unii este greu, însă nu și pentru mine”.

„Am avut emoții, însă nu mi-a fost frică să scriu la acest obiect, pentru că știam totul. Profesoara ne-a ajutat să exersăm și să studiem, astfel încât să știm să scriem toate exercițiile”.

„- Am scris, nu a fost ceva greu, dar nici ușor, a fost bine.
 - Totul a fost pe înțelesul tău?
 - Da, am înțeles totul”.

Și profesorii spun că elevii sunt suficient de pregătiți, astfel încât să poată rezolva toți itemii. Iar pentru a fi mai buni la scrierea eseelor, absolvenții trebuie să citească mult, susțin dascălii. 

„Sunt convinsă că elevii au reușit să răspundă corect la toți itemii, pentru că au muncit, în toți acești au muncit și sunt curioasă să văd aceste rezultate preliminare și să știm unde să punem accentul și cum să îi ajutăm ca să depășească aceste probleme și să obțină o notă bună la bacalaureat, să-și realizeze succesul”.

„Scrierea eseului permanent a fost o problemă pentru copii, depinde și de temă, tema de astăzi, lor nu le-a plăcut, comunicarea, cu toate că nu este o temă complicată, este o temă frumoasă, însă au întâmpinat greutăți la alegerea metaforelor, epitetelor și plus la toate trebuie să aducă exemple din literatura artistică”.

Simularea examenelor de bacalaureat și a celor de absolvire a gimnaziului va avea loc până la cinci aprilie. Mâine vor susține prima pretestare și absolvenții de gimnaziu. Potrivit Ministerului Educației, anul acesta în Moldova vor fi cca 29.000 de absolvenți ai clasei a IX-a, iar 19.000 vor susține examenul de Bacalaureat.

07 septembrie 2024, ora 22:20

Viena este un fel de Mecca pentru toți cei pasionați de operă. Artiștii care ajung să evolueze pe scenele de acolo ating apogeul carierei, pentru că asta înseamnă să fii printre cei mai buni din lume. Dar puțini sunt cei care știu că și Republica Moldova are o contribuție la formarea patrimoniului cultural al Europei. La opera din Viena a cântat Maria Cebotari, renumita „privighetoarea Basarabiei” , dar și instrumentiști moldoveni cu renume mondial. Cu una dintre violonistele de la Chișinău, stabilite la Viena, faceți cunoștință în reportajul ce urmează. 

Faceți cunoștință cu Alexandra Tîrșu, recunoscută la nivel mondial drept una dintre cele mai talentate violoniste ale generației sale. Artista vine din Republica Moldova și cântă pe marile scene la o vioară Stradivarius ce datează din 1717. Aceasta i-a fost oferită de fondul Societății Stradivarius de la Chicago. 

Alexandra Tîrșu este absolventa Universității de Muzică din Viena, una dintre cele mai apreciate instituții de profil din lume. După încheierea studiilor a decis să rămână în capitala austriacă, acolo unde, spune ea, arta e la ea acasă. 

„Viena fiind orașul muzicii, aici se află foarte multe săli de concerte frumoase, vestite și importante. Noi ne aflăm aici, lângă Konzerthaus, unde am și evoluat de mai multe ori. Nivelul muzicii e foarte înalt, mai ales muzică clasică. Mereu poți să te duci la un concert seara, găsești în fiecare sală de concert un star. Este și o susținere mare din partea guvernului, foarte multe finanțe se dau pentru artă, proiecte, pentru cultură. Dacă ne uităm puțin, e un oraș de istorie mare și clar că e cu mult mai ușor să faci muzică aici, unde totul te inspiră. Te-ai dus pe o stradă, acolo a trăit Beethoven, te duci pe alta - acolo a trăit Mozart”, a declarat Alexandra Tirsu.

Acum, Alexandra culege aplauze și ovații pe toate scenele mapamondului, de la Berlin, Hamburg și București până la Seoul, Shanghai și Beijing. Revine, însă, mereu la Viena. 

„În inima Europei, Viena este incontestabil centrul cultural al Austriei și una dintre capitalele mondiale ale muzicii. Operele, concertele și spectacolele de teatru joacă de secole un rol important în viața vieneză, iar mulți compozitori de renume mondial, precum Mozart sau Strauss au trăit și au lucrat în această metropolă. De-a lungul anilor, austriecii au știut să păstreze patrimoniul cultural , dar au lăsat loc și pentru dezvoltare și inovații”.

Mihaela Mocanu, care zilele trecute și-a încheiat mandatul de ambasador în Austria, vorbește cu mândrie despre contribuția artiștilor originari din Republica Moldova la promovarea imaginii țării noastre. 

„Astfel de valori ca Alexandra Tîrșu sau Maria Bunea, Marius Malinețchi sau Marcel Lazăr, care actualmente am înțeles că face concerte în Republica Moldova, și încă avem mulți pe care din economie de timp nu reușesc să le spun numele la toți, aduc o contribuție extraordinară promovării imaginii în Austria, dar totodată și prezentării RM în calitate de țară care aduce valori. RM, cum spuneam, nu este doar un beneficiar al oportunităților UE, dar iată prin artiștii pe care îi avem, RM demonstrează că avem valori care pot aduce contribuție la îmbogățirea diversității culturale europene”, a menționat ex-ambasadoarea Republicii Moldova în Austria, Mihaela Mocanu.

Dar nimeni, însă, nu a atins culmile Mariei Cebotari. Născută la Chișinău, la începutul secolului 20, între anii 1930 și 1940, soprana a fost inegalabilă în vremea ei, fiind angajata operei de la Viena până la sfârșitul vieții.

„Deseori eram într-o, nu aș spune că polemică, dar era un fel de concurență între noi, moldovenii și austriecii: cui aparține mai mult Maria Cebotari. Până la urmă am ajuns la înțelegerea că ea ne aparține nouă tuturor, atât timp cât Maria Cebotari a devenit steaua culturii pe care noi, ambele state, le împărtășim”, a declarat ex-ambasadoarea Republicii Moldova în Austria, Mihaela Mocanu.

Cifre oficiale arată că în Austria sunt stabiliți doar o mie de moldoveni. Dar pentru că mulți au ajuns aici cu acte românești, ambasada noastră de la Viena crede că ar fi vorba de o diaspora de patru-cinci mii. Mulți dintre aceștia sunt angajați în cadrul organizațiilor internaționale.