27 martie 2024, ora 22:40

Moldovenii se asigură tot mai mult. Potrivit datelor prezentate de Biroul Național de Statistică, în 2023, încasările companiilor de asigurări au crescut cu 19%, iar despăgubirile acordate de ele s-au majorat cu 6 la sută. Pe lângă asigurarea mașinilor, care este obligatorie, tot mai mulți oameni de la noi aleg să-și asigure viața și sănătatea.

„În general, evoluția pieții de asigurări din Republica Moldova poate fi caracterizată printr-o creștere graduală pozitivă piața de asigurări rămâne dominată de asigurările auto, dar tendința de creștere este observată pe toate segmentele. Oamenii au înțeles că prioritatea principală este să se simtă în siguranță și să aibă liniștea că bunurile și sănătatea sunt protejate”, a declarat șefa departamentului marketing, Nadia Burunciuc.

Potrivit datelor făcute publice de Biroul Național de Statistică, în 2023, asiguratorii de la noi au încasat cu 19% mai mult decât în 2022. Pe lângă asigurările auto, a crescut și numărul contractelor de asigurare pentru sănătate. Astfel, suma încasată pentru acest tip de asigurări a ajuns anul trecut la 136 de milioane de lei, față de 123 de milioane, în 2022. Reprezentanții BNS spun că interesul pentru asigurările de sănătate a crescut în special în urma pandemiei de covid. 

„Oamenii încep să înțeleagă tot mai mult beneficiile asigurărilor de sănătate, care nu se limitează, de fapt, doar la acoperirea costurilor medicale. Acestea pot oferi acces și la servicii medicale de calitate, consultații rapide, intervenții chirurgicale și alte tratamente necesare. De la declinul anului 2020, a crescut destul de mult și cererea de asigurare a călătoriilor peste hotare, ceea ce înseamnă o conștientizare mai arme a riscurilor asociate cu sănătatea are un preț destul e modest. Pentru un preț de 10 lei pe zi, asigurătorul oferă o acoperire în limita la câteva zeci de mii de euro. Poate ajunge și la 60 de mii de euro”, a menționat șeful departament asigurări de persoane, Andrei Lisnic.

Oamenii sunt interesați și de asigurarea de viață, chiar dacă e mai scumpă.

 „Optând pentru asigurare de viață, polița va fi sprijinul familiei tale, dacă îți pierzi viața sau în urma unui accident nefericit sau în urma unei îmbolnăviri cu o afecțiune medicală gravă pentru o asigurare de viață, prima minimă anuală este de trei mii de lei. Respectiv, achitând o primă de asigurare de trei mii de lei, clientul este asigurat la o sumă care se stabilește în dependență de durata contractului, de vârsta persoanei asigurate și de produsul de asigurare”, a vorbit șefa departament asigurări de viață, Diana Malcoci.

Totuși, părerile moldovenilor sunt împărțite atunci când vine vorba de asigurări.

„- Asigurare pe viață aveți? - Nu. - Ați avut vreodată sau vă gândiți? - Da, am avut, sigur. - De ce credeți că e important? - Pentru că noi nu știm ce se poate întâmpla de-a lungul vieții și trebuie să te asiguri”.

„- Da. - De ce? - Pentru că important, cine știe ce se poate întâmpla în viață, e foarte important”.

„- Nu, n-am. - De ce? - Nu m-am gândit la așa ceva”.

Mulți moldoveni își fac asigurări de sănătate doar atunci când merg în vacanță. E o condiție a companiilor de turism. 

„Când cumpărăm tichetele de mare, vine împreună și asigurarea. De ce credeți că trebuie ca oamenii să fie asigurați? Eu cu doi copii, știu care-i necesitatea, că am avut deja o problemă când unul din copii s-a îmbolnăvit și am beneficiat de asigurare”.

„- La sănătate? - Da. - De ce crești că e important? - În caz de o boală, de tratament, este nevoie de asigurat”.

Potrivit BNS, în 2023, asiguratorii au încasat, în total, aproape trei miliarde de lei, față de două miliarde patru sute de milioane, în 2022. În același timp, suma despăgubirilor a crescut cu 6%, în 2023 și depășit un miliard de lei.

05 octombrie 2024, ora 23:45

Noua ediție Verde-n ochi cu Mariana Rață este despre pensii. În ultima perioadă, am discutat cu mai mulți pensionari de la noi. Toți ei se plâng de pensia mică pe care o primesc. O bătrânică din Cantemir cu greu își stăpânea lacrimile în timp ce îmi vorbea despre pensia ei de 1200 de lei, din care cu greu se descurcă singură. Femeia întreba disperată când se vor mări pensiile și pentru bătrânii noștri necăjiți.

Ca să răspund la întrebare, voi apela din nou la cifre oficiale. Pensia medie a unui bătrân din R. Moldova este astăzi în jur de 200 de euro. Este de aproape zece ori mai mare decât la începutul anilor 2000, dar la fel ca atunci cu greu acoperă cheltuielile minime de existență ale unui om. Mai mult de jumătate din pensie, bătrânii noștri o dau pe produse alimentare. Mănâncă prost, se îmbracă prost, iar iarna economisesc pe lemne și cărbune și îndură frig. 

La începutul anilor 2000, la fel de trist arăta și viața pensionarilor din România. Un bătrân din Iași sau București ridica pe atunci o pensie medie de 30 de euro, din care cu greu lega tei de curmei. Astăzi, la 17 ani de când România este membră a Uniunii Europene, pensia medie din țara vecină a ajuns la aproape 500 de euro, mai mult decât câștigă mulți salariați de la noi. Cu toate acestea, bătrânii din România au printre cele mai mici pensii din UE. 

Știu, e greu să vă închipuiți, dar moș Thomas din Danemarca sau Olanda primește astăzi o pensie medie de 3000 de euro. Vă imaginați?! De 15 ori mai mult decât moș Vasile din Gura Galbenă. Asta chiar dacă prețurile pentru produse alimentare și medicamente în aceste două țări nu sunt cu mult mai mari decât cele de la noi. Și am să vă demonstrez asta un pic mai târziu. 

Pensia medie din Uniunea Europeană este de circa 1400 de euro. Iar în Italia, țara UE în care au plecat multe femei din Moldova să îngrijească de bătrâni, pensionarii primesc chiar mai puțin decât media europeană, în jur de 1200 de euro. 

Și ultimul exemplu pe care vreau să vi-l dau se referă la Țările Baltice. În 1990, noi am avut același start ca și ei. Ne-am trezit într-o bună zi lângă ruinele Uniunii Sovietice, puși în fața unei alegeri complicate. Rămânem lângă dărâmături, să-i plângem de dor, sau ne căutăm un alt rost în lume, alături de țări dezvoltate. Noi am ales ruinele. Estonia, Letonia și Lituania au ales calea spre UE. Astăzi, acei oameni, ajunși la vârsta de pensionare, ridică lunar 640 de euro. Și asta în condițiile în care prețurile în țările baltice sunt chiar mai mici decât în Moldova.

Știu, veți zice că și în Rusia pensiile sunt bune. Nimic mai fals! Pensia medie din țara lui Putin este astăzi de circa 220 de dolari, mai puțin decât în oricare din țările membre ale Uniunii Europene. Din cauza inflației și a deprecierii rublei, astăzi, un pensionar din Rusia primește cam aceeași pensie ca unul din Moldova. O sumă din care cu greu poți supraviețui. 

Și pentru a vă convinge definitiv că tot ce vă spun este adevăr curat, am decis să fac un experiment. Am verificat ce poți cumpăra dintr-un magazin din Danemarca, Lituania, Moldova și Rusia din pensia pentru o zi primită de bătrânii din aceste state. Vedeți mai jos ce am reușit să adun în coș din magazinele online din fiecare dintre aceste țări.

În Danemarca, banii din pensia pentru o singură zi, circa 745 de coroane daneze, sau 100 de euro, i-ar ajunge unui senior ca să își cumpere câte jumătate de kilogram de carne de pui, de porc și de vită, jumătate de kilogram de somon, jumătate de kilogram de alt tip de pește de mare, pâine, gem, unt, dulciuri, fructe și legume, vreo 3 kilograme de făină, orez și alte cereale, detergenți și produse de igienă. Toate cât să îi ajungă pentru aproape o lună. 

În Lituania, pensia de o zi, de 21 de euro, îi ajunge unui bătrân să își cumpere 1 kilogram de carne, legume și fructe, unt, lapte, cașcaval, pâine și chiar mai multe produse de cofetărie. Toate acestea, pentru aproape o săptămână de trai.

Pensia de o zi pentru un bătrân din Moldova cu greu îi ajunge pentru o pâine, un lapte, 1 kilogram de cartofi și unul de mere, 300 de grame de cei mai ieftini crenvurști, 6 ouă și 1 kilogram de hrișcă. 

Pensionarul rus, din pensia sa de o zi, își poate cumpăra aproape aceleași produse ca și cel din Republica Moldova, doar că în loc de 300 de grame de crenvurști, i-ar ajunge bani pentru 900 de grame de carne de pui. 

Probabil nu mai are rost să vă spun că niciun pensionar din Uniunea Europeană nu îndură foamete și frig. Statele UE au programe speciale de a-i ajuta pe bătrânii singuratici cu venituri mici. În schimb, potrivit datelor oficiale, în Rusia, fiecare al patrulea bătrân trăiește sub pragul de sărăcie. În Republica Moldova – fiecare al treilea. 

Pe final, vă spun verde-n față că e timpul să alegem cu mintea ce fel de viață ne dorim la bătrânețe. Una decentă, ca în UE, sau una sub pragul de sărăcie, ca în Moldova sau Federația Rusă.