Cazul președintelui Comisiei de Vetting, olandezul Herman von Hebel, în jurul integrității căruia planează suspiciuni, după ce s-a aflat că olandezul nu a activat niciodată într-o comisie de vetting sau pre-vetting din Albania, afectează încrederea societății în procesul de evaluare și curățare a sistemului judecătoresc. Cel puțin, asta a sugerat fostul președinte al Curții Constituționale (CC), Alexandru Tănase, în ediția de joi, 28 martie, a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.
„Acum când a apărut președintele Comisiei, care ar avea anumite pete albe, societatea începe să nu mai aibă încredere în acest proces”, a subliniat Alexandru Tănase.
În context, Tănase consideră că ar fi fost binevenit dacă autoritățile l-ar fi înlocuit Hebel. Fostul președinte al CC susține însă că Chișinăul nu are nicio putere de decizie în acest sens.
„Ori lucrul acesta nu este posibil, pentru că autoritățile moldovenești nu au un cuvânt în a selecta acești membri deoarece ei nu sunt plătiți de noi. Ori când vine vorba de funcții de asemenea valoare, cu o asemenea finanțare, este o adevărată bătălie între statele europene, cine poate poate participa în asemenea concursuri. Nu vă imaginați că la Comisia juridică au depus CV-uri 30 de experți din Europa”, a menționat Alexandru Tănase.
Deputatul PAS, Vasile Grădinaru l-a contrazis pe ex-președintele Curții Constituționale.
„Eu am participat la selectarea acestor membri. Au fost cel puțin 6 candidaturi și nimeni nu ne-a arătat cu degetul pe care să îi selectăm. Toți au avut CV-uri impresionante, experiență și reputație. Au avut și recomandări din partea ambasadelor, nu am avut nicio premiză să bănuim pe fiecare din ei”, a explicat Vasile Grădinaru.
Bănuieli privind integritatea președintelui Comisiei Pre-Vetting au apărut după ce anticoruptie.md a scris, referindu-se la presa olandeză, că activitatea administrativă a lui Herman von Hebel la Curtea Internațională Penală de la Haga a fost marcată de ilegalități și a cauzat prejudicii Curții în valoare de cel puțin 760.000 euro. Von Hebel a luat decizii care au dus la prejudicierea mai multor subalterni ai săi în cadrul unui proiect de reformare a Grefei Curții Internaționale Penale, numit ReVision. Unii magistrați chiar i-au cerut demisia. În martie 2018, Herman von Hebel s-a retras din concursul pentru un nou mandat, din cauza ilegalităților admise în cadrul reformei. „Dacă aș putea strânge toate cuțitele ce mi-au fost înfipte în spate după aceste reforme, aș putea deschide un restaurant”, a fost răspunsul lui juristului, la criticele aduse pentru reforma ce o demarase.
De asemenea, potrivit sursei citate, s-au constatat divergențe în biografia lui Herman von Hebel. De exemplu, în CV-ul prezentat Parlamentului este indicat că Herman von Hebel a fost șef de proiect, adjunct și expert pe termen lung în cadrul Proiectului EURALIUS V din Albania, în perioada octombrie 2019 – noiembrie 2020, dar din informațiile Curții de Apel din Den Bosch a Olandei reiese că acesta a devenit judecător în luna mai 2020, adică cu 7 luni mai devreme decât data până la care se presupune că a continuat să activeze în proiectul EURALIUS V din Albania, în baza unui angajament pe termen lung.
Ulterior, Comisia Pre-vetting a reacționat și a spus că Herman von Hebel nu a fost implicat în evaluarea extraordinară a judecătorilor şi procurorilor albanezi, ci a asistat Curtea Supremă albaneză în elaborarea unei strategii de reducere a numărului de cazuri nesoluționate.
Într-un comunicat, Comisia de Pre-Vetting a calificat acuzațiile drept „nefondate” și a subliniat că von Hebel va face în continuare parte din Comisie, până la finalizarea completă a activităților acesteia.
În septembrie 2022, acesta a declarat la forumul „Reforma Justiției și Combaterea Corupției”, că este o onoare și o mare responsabilitate pentru toți membrii Comisiei să participe în procesul de evaluare a judecătorilor și procurorilor, având bune intenții ca acesta să se desfășoare calitativ, astfel încât sistemul justiției în Republica Moldova să fie curățat și resetat.
