S-a împotmolit în sărăcie familia Mariei, o tânără istoria căreia am spus-o, în premieră, acum un an și jumătate. Cu un copil mic acasă și cu un soț care lucrează cu ziua, traiul celor trei este mai mult decât modest. Soții, ambii fără studii, nu văd o altă ieșire din situație decât să trăiască de azi pe mâine. Primăria comunei Buda este la curent cu situația din familie, anterior li s-a dat un ajutor pentru a repara casa și pentru a conecta locuința la electricitate. „Cu forța pot să iei ceva de la om, dar să-i dai nu poți”, spune primarul.
„- Sunteți singură acasă sau cu soțul? - Soțul e la lucru. - Unde lucrează? - Prin sat. - Cum vă descurcați? - Greu”.
Pe Maria am cunoscut-o în urmă cu un an și jumătate. I-am descoperit casa din întâmplare, în timp ce filmam un alt reportaj în localitatea Ursari, în care ea a ajuns să trăiască după ce s-a căsătorit. Atunci era cu un bebeluș de câteva luni în brațe. Ne primise în casă, ca să ne arate condițiile.
Acum, fetița are aproape doi ani. Cât am stat de vorbă cu Maria, micuța era în locuință, fiind răcită.
„Săptămâna aceasta am fost la spital, fata tușește. Soțul s-a dus azi la lucru ca să fac bani pentru sirop. Repede răcește. O bate oleacă vântul și gata”.
Casa modestă în care locuiește Maria, fetița ei și soțul a rămas la fel. Nu am văzut semne că a fost reparată. Nici nu prea au cu ce. Soțul Mariei este singurul care muncește. Lucrează cu ziua, iar munca este prost răsplătită și nesigură.
„Pe la pădure se mai duce. - Nu aveți ajutor social? - Nu. - De ce? - Nu ne face primăria. - Vă zice de ce? - Nu știu. Le face la cei bogați, nouă - la săraci nu ne dă. - Păi și nu ați întrebat de ce? - Am fost la primăria, au zis că trebuie să-l pună pe el la birjă. - Dar el unde să se ducă la birjă? - Păi și în zilele când nu este de lucru, ce faceți? - Mai tăiem și noi. - Aveți ce tăia? - Un iepuraș, o rață. Trebuie să luăm leacuri, de unde să luăm?”
Un alt venit, modest și el, este indemnizația pentru creșterea copilului. Femeia zice că poate ar lucra și ea, dar nu vrea să-și lase fetița, când încă este mică. Mai este o problemă. Să-i permită soțul.
„Câte clase are soțul? - Nu a învățat deloc. - Iar dvs? - Nici eu nu prea. - Vă pare rău? - Ei, ce să fac? Anii s-au trecut. - Fetița o s-o dați la școală? La grădiniță? - O s-o dau. Depinde și de soț, dacă mi-a da voie. - Păi de ce să nu vă dea voie? E gelos sau ce? - Are oleacă”.
Ne-a atras atenția pământul de lângă casă, care nu era lucrat.
„Vara când plouă se face plin de apă. Nu poți pune nimic în pământ. Se mâlește. - Vă mai ajută cineva? - Nu dă nimeni nimic, nici ajutoare, nici bani, nimic. E greu așa. - Nu aveți decât să mergeți la lucru. - Dar nu pot, nu vreau nici să las fata, nu pot să o las”.
La despărțire, am convenit să revenim când fetița va avea trei ani. Ca și data trecută, am mers la primărie pentru a discuta cu autoritățile locale. Am vrut să aflăm dacă familia nevoiașă, în care un copil crește în condiții insalubre, este la evidența autorităților și dacă este susținută cumva, pentru a ieși din acest cerc vicios.
„Căsuța aia era a mamei și tatălui. Fostul primar, când ei au devenit social-vulnerabilă, li s-a dat ardezie ca să construiască altă casă. Când erau ei câte 6-7, părinții lui au beneficiat de ajutor. - Unde au trăit ei 7? - În căsuța aia, da. I-am zis fetei ca să beneficiezi de ajutor, trebuie să te duci la oficiul de ocupare a forței de muncă, la Călărași. Ei nici lumină nu aveau. Dar știți cum, ajutorul se dă pe 3 luni. Păi n-o să mă duc eu să te iau de acasă ca să te semnezi. Nu vor să muncească. Copilașii ăia, săracii, tot așa o s-ajungă. Ei altceva nu văd. E riscantă situația. - Noi încercăm să îi ajutăm, dar dacă ei nu doresc? - Cu forța - nu. - Cu forța poți să iei, dar să dai nu poți”, a spus primarul localității Buda, Tatiana Timofte.
Un reportaj de Veronica Gherbovețchii și Constantin Niculae
Imagine și montaj de Vlad Glinjan