Preferă să nu apară prea des la emisiuni, de dragul apariției, și consideră că artistul trebuie mereu să iasă în fața spectatorului cu ceva nou. Este vorba de interpretul Vitalie Dani, care de mai bine de 30 de ani își dedică viața scenei și publicului. Despre cum a început totul, cele mai îndrăgite șlagăre și cariera pe care a realizat-o, interpretul a povestit în cadrul emisiunii „Iubește Viața”.
Vitalie Dani provine dintr-o familie de muzicieni: „Bunelul a fost un violonist vestit de la nordul Moldovei, iar mama și sora mamei cântă frumos. S-a transmis acest virus al cântecului”, ne-a spus interpretul.
De mic copil făcea școală muzicală la specialitatea acordeon. Își aduce aminte cu drag despre timpurile, când copil fiind mergea la școala din satul vecin pentru a se ocupa de pasiunea cea mai mare - muzica: „Iarna era mai simplu, că îngheța lacul între sate și mergeam de-a dreptul”, își aduce aminte artistul. Deși, spune că nu se gândea să devină cântăreț, acesta crede că dacă îți este dat să faci ceva în viață, nu poți să scapi, oricât nu ai încerca să faci altceva.
„Am încercat să mă ocup cu alte activități, dar oricum ajung toate mereu la muzică”:
Cariera muzicală a început-o de mic, iar pentru a-și susține cei doi copii și a le oferi o perspectivă mai bună de dezvoltare, părinții au fost nevoiți să vândă tot ce aveau la nordul Moldovei și să se mute în Capitală: „Părinții noștri s-au mutat, au vândut tot, aveau gospodărie, erau oameni înstăriți acolo și muncitori. Uite că au vândut tot pe timpuri și s-au mutat la Chișinău pentru mine și sora mea. Ei au renunțat la toată situația bună pe care o aveau”.
Iar din acel moment, Vitalie Dani a simțit că este momentul să se apuce serios de muzică. Era clasa a treia atunci și a venit să învețe la o școală cu predare în limba română, Școala nr.32 din sectorul Botanica al Capitalei. În acel an, studioul de copii al Teleradiodifuziunii RSS Moldovenești s-a mutat la școala nr.32, iar toții copii din școală care aveau auz muzical au fost selectați în acel cor. De asemenea, Vitalie Dani a fost acceptat și el în corul de copii. Datorită acestui cor, artistul spune că a crescut în această lume și a cântat alături de marii artiști.
Melodia care l-a făcut vestit
A devenit popular cu melodia „Orheianca”, care a dedicat-o soției Silvia. Artistul ne-a mărturisit că inițial, melodia se numea „Susleianka”, deoarece soția acestuia s-a născut în satul Susleni, Orhei. Deși nu are niciun videoclip, asta nu împiedicat ca cântecul să răsune la toate radiourile din țară: „Un adevărat șlagăr nu poți să îl concepi și nu știi ce efect va avea”.
Vitalie Dani recunoaște că toate melodiile de dragoste din repertoriul său sunt dedicate soției: „„Trandafiri, flori de dor” am compus-o pentru soție”.
Secretul succesului
În prezent, se bucură că a trăit o perioadă în care „cântecul era cântec, mărul avea gust de măr și oamenii erau oameni”.
Deși crede că tinerilor din ziua de azi le este mult mai greu să devină populari din cauza muzicii comerciale care a luat cu asalt industria muzicală, totuși, Vitalie Dani spune că pentru un artist este important să-și găsească personalitatea și eul său în muzică.
„Problema nu este să devii popular, problema este să aduci un mesaj, să vezi ce transmiți. Doar așa să fii ca un blitz, da, dar el apoi dispare fără lumini... Interpreților tineri le este mult mai complicat acum. Pe noi ne-au învățat să nu facem muzică comercială, dar să compui ceea ce simți tu. Multe lucruri din educația noastră, care ne-au spus să nu facem, acum sunt bune”, ne-a spus Vitalie Dani.
Totuși, un alt secret al succesului său sunt nunțile și evenimentele, deoarece anume acolo vedeai dacă prinde sau nu melodia: „Nunțile la noi mereu au fost deosebite, într-un timp când era o lipsă de concepte, nunțile erau locurile unde aveai socializare, noi veneam cu melodii noi. Cel mai bun test pentru un compozitor erau nunțile, evenimente și deja în concerte veneai cu cântecul care place”.
Vitalie Dani, în vârstă de 51 de ani este un cântăreț și compozitor, artist al poporului din Republica Moldova. A participat activ în Corul de Copii al Teleradiodifuziunii RSS Moldovenești. Primul câtec interpretat a fost „Adio, pică frunza” pe textul lui George Bacovia. Prima apariție în scenă în calitate de interpret a fost în anul 1991.
În 1994, era solist-vocalist la Teatrul de revistă „Olga Ciolacu”. În 1998 își susține primul concert solo. În 1993, fost distins cu Premiul special al juriului la festivalul internațional „Floare de Colț” România, iar în 1994 cu Premiul televiziunii române la festivalul teatrelor de revistă din Constanța. De asemenea, este laureat al Festivalului Internațional „Ialta” în 2003. La nivel de stat, a fost decorat cu titlul onorific „Maestru în Artă” în 2001 și cu titlul onorific „Artist al Poporului” în 2008.