Rusia a lansat 24 de drone de atac asupra Ucrainei în cursul nopții, vizând în principal infrastructura critică din sudul și estul țării, au anunțat Forțele Aeriene ucrainene. 17 dintre dronele Shahed de producție iraniană pe care Rusia le-a folosit în atacul său, au fost distruse deasupra regiunilor Odesa, Nikolaev, Kirovograd, Hmelnîțkîi și Jîtomîr. Iar o rachetă aeriană ghidată Kh-59 a fost distrusă deasupra regiunii Dnipropetrovsk. O instalație logistică și de transport a fost avariată, dar și o benzinărie au fost avariate. Din fericire, nu sunt victime.

Totodată, Rusia a decis să transforme un mare oraș din Ucraina într-o „zonă gri” nelocuibilă pentru civili, anunță publicația britanică The Economist, care citează surse militare de la Kiev. Între timp, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a confirmat că reactorul principal al centralei nucleare Zaporojie a suferit trei lovituri. Rusia acuză Ucraina pentru atac, în timp ce un oficial de la Kiev spune că țara sa nu a avut legătură cu lovitura.

UPDATE Serviciul de Informații al Apărării din Ucraina a raportat că un incendiu a izbucnit pe 7 aprilie pe nava rusă Serpukhov, înarmată cu rachete Kalibr, relatează Ukrainska Pravda. Într-o postare pe Telegram, agenția a spus că focul a „dezafectat” nava și că „mijloacele sale de comunicare au fost „complet distruse”. Serpukhov este o navă rusească de 74 m din cadrul Proiectului 21631 - Buyan M.

UPDATE Răspunderea penală pentru evitarea mobilizării a fost exclusă de Comisia Radei Supreme pentru aplicarea legii, care a examinat un proiect de lege privind creșterea răspunderii pentru infracțiunile militare. De asemenea, comisia a stabilit cuantumul amenzilor pentru cetățeni, funcționari și persoane juridice, a declarat președintele Comitetului, Serhii Ionushas (Servitorul Poporului) pentru Ukrainska Pravda. Conform propunerilor comisiei, o încălcare a regulilor de înregistrare militară va fi pedepsită cu o amendă de 80-120 de euro, în timp de pace, și de la 401 la 531 de euro, dacă a fost comisă în mod repetat sau în timp de război. Pentru încălcările legislației privind apărarea și mobilizarea în timp de pace, amenzile urmează să fie stabilite de la 120 la 200 de euro pentru cetățeni și 401-802 euro pentru funcționari și persoane juridice. În timpul războiului, amenzile vor varia de la 401 la 531 de euro pentru cetățeni și de la 802 la 1.404 euro pentru funcționari și persoane juridice.

UPDATE Forțele ruse continuă să-și intensifice operațiunile ofensive de-a lungul liniei frontului, în ciuda pierderilor materiale și de personal, a declarat raportul Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) pe 7 aprilie, notează Kyiv Independent.

UPDATE Loviturile ruseşti au vizat 80% dintre termocentrale şi jumătate dintre hidrocentralele din Ucraina în ultimele săptămâni, a declarat luni ministrul ucrainean al energiei Gherman Galuşcenko, denunţând "cel mai mare atac" împotriva sectorului energetic al ţării, scrie Digi24.

UPDATE Fosta ministră a culturii din Crimeea anexată de Rusia, condamnată la 10 ani de închisoare pentru luare de mită, a cerut să fie trimisă pe front. Vera Novoselskaia (48 de ani), care execută o pedeapsă de 10 ani de închisoare într-un dosar de luare de mită la scară deosebit de mare, a făcut o cerere către centrul de detenție pentru a participa la războiul din Ucraina, relatează portalul rusesc editat în exil Novaia Gazeta, care citează agenția de stat RIA Novosti.

UPDATE “Până în prezent, este foarte probabil ca Rusia să fi înregistrat peste 355.000 de militari uciși sau răniți în timpul războiului din Ucraina”, transmitea Ministerul britanic al Apărării luna trecută. În ianuarie, un comandant ucrainean declara pentru CNN că Rusia își bazează asalturile pe “atacuri non-stop folosind resursa umană”, adăugând în același timp că “vorbim de asalt după asalt, fără oprire. Dacă ucidem 40-70 dintre ei cu drone într-o zi, a doua zi își reînnoiesc forțele și continuă să atace“, scrie Biziday.

UPDATE Unirea României cu Basarabia ar însemna moartea Moldovei, a declarat bașcana prorusă a regiunii găgăuze la un post tv din Rusia. Știrea este prezentată de agenția de stat TASS, care acuză România de „conspirație” pentru unirea cu Moldova.

UPDATE SUA riscă securitatea occidentală întârziind ajutorul pentru Ucraina, va avertiza ministrul de externe britanic David Cameron cu prilejul unei vizite la Washington, relatează luni DPA, potrivit Agerpres. Într-un articol de opinie comun din The Telegraph, David Cameron şi omologul său francez Stéphane Séjourné au lansat un apel către ceilalţi aliaţi să suplimenteze finanţarea pentru Ucraina. Articolul marchează 120 de ani de „Antantă cordială”, o serie de acorduri între Franţa şi Marea Britanie care au deschis calea către ameliorarea relaţiilor între cele două ţări. „Suntem amândoi foarte clari - Ucraina trebuie să câştige acest război. Dacă Ucraina pierde, noi toţi pierdem. Costurile eşecului în a susţine Ucraina acum vor fi mai mari decât costurile respingerii lui Putin”, afirmă cei doi în articol. „Dar, aşa cum am discutat în timpul Conferinţei de la Paris din februarie, trebuie să facem chiar mai mult să ne asigurăm că învingem Rusia. Lumea ne urmăreşte şi ne va judeca dacă dăm greş”, au adăugat cei doi miniştri de externe, potrivit Digi24.

UPDATE O navă rusească de rachete din regiunea Kaliningrad a fost incendiată și a suferit avarii importante din cauza unei operațiuni speciale a serviciilor secrete militare ucrainene (HUR), duminică, 7 aprilie, a declarat o sursă din cadrul serviciilor secrete ucrainene, potrivit Kyiv Post.

UPDATE Kremlinul a afirmat luni, 8 aprilie, prin vocea purtătorului său de cuvânt, că prezența militară a Statelor Unite în Japonia a fost întotdeauna un obstacol în calea încheierii unui tratat de pace între Moscova și Tokyo, informează Reuters.

UPDATE Lucrări de construcţii intense au fost observate pe un poligon utilizat pentru teste nucleare în nordul Rusiei încă de anul trecut, ceea ce creşte probabilitate ca Moscova să se pregătească pentru un nou test nuclear, estimează un expert japonez specializat în problemele armatei ruse, potrivit Digi24.

UPDATE O prezenţă militară germană în Lituania ar conduce la escaladarea tensiunilor, a susţinut luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

UPDATE La începutul anului, după eșecul ofensivei ruse din iarna 2023/2024, ucrainenii erau relativ optimiști: conform estimărilor din acel moment, forțele Kievului aveau ca „target” scoaterea din luptă a cel puțin 100.000 de militari ruși în anul 2024. După doar patru luni, acest obiectiv e deja cu mult depășit. Conform unei analize făcute de un expert militar polonez, armata rusă „își permite să piardă” în acest moment între 2-4 brigăzi pe lună. Astfel, pentru a ține linia frontului, ucrainenii ar trebui să elimine sau să distrugă în fiecare lună cel puțin 17.000 de militari ruși și cel puțin 4.000 de echipamente de luptă (în special tehnică grea: blindate, avioane, camioane, sisteme antiaeriene etc.). Analiza arată că ucrainenii, pur și simplu, nu au această capacitate, în condițiile în care, pe zi ce trece, forțele Kievului se împuținează și au din ce în ce mai puțină muniție, scrie Digi24.

UPDATE La nicio săptămână după convorbirea telefonică dintre preşedintele american, Joe Biden, și cel chinez, chinez Xi Jinping, în care s-a discutat despre "gestionarea tensiunilor" dintre cele două superputeri, secretarul de Trezorerie al SUA, Janet Yellen avertizează că țara sa este pregătită să sancţioneze băncile şi companiile chineze, precum şi conducerea de la Beijing, dacă acestea vor ajuta forţele armate ale Rusiei în invadarea Ucrainei, potrivit Ziare.com.

UPDATE România ar putea să fie nevoită să reintroducă serviciul militar obligatoriu. Pentru că nu se  recruteaza suficienți militari prin sistemul voluntariatului, în câțiva ani va fi nevoie de reintroducerea stagiului militar obligatoriu, crede generalul (r) Virgil Bălăceanu, fost reprezentantul României la NATO, notează Cotidianul.

UPDATE Ministrul Afacerilor Externe din Rusia, Serghei Lavrov se află în China pentru o vizită de două zile care își propune întărirea relațiilor dintre Moscova și Beijing. China este considerat un partener cheie al Rusiei, în ciuda războiului din Ucraina.  

UPDATE Președintele Ucrainei Vladimir Zelenski și-a anunțat intențiile de a consolida forțele de apărare aeriană (apărare aeriană) și de război electronic (EW) din regiunea Harkov. „Problema principală este Harkov, protejarea orașului de atacurile rusești și oportunitatea de a ne consolida apărarea aeriană și războiul electronic în regiunea Harkov”, a menționat el pe Telegram, după o întâlnire a comandantului suprem suprem.

UPDATE Hashtagul „RussiaIsATerroristState” (Rusia e un stat terorist) este folosit zilnic de sute de oameni pe rețelele de socializare, inclusiv de responsabili ucraineni și occidentali. Totuși nu prea mulți știu că și cel care a lansat această campanie virală, în 2022, este influencerul ucrainean Igor Lacenkov. În ajunul declanșării războiului, Lacenkov, în vârstă de 24 de ani, a fondat canalul de Telegram „Lacen Pise” (Lacen scrie) unde a început să urce cele mai noi știri despre amenințarea invaziei ruse, însoțite de propriile comentarii. Acum, canalul influencerului are aproape 1,5 milioane de urmăritori. De la lansarea sa, canalul său a contribuit la strângerea a peste 51 de milioane de dolari pentru echipamente pentru soldații din prima linie.

UPDATE Poliția lituaniană a deschis o anchetă după ce la ambasada Rusiei din Vilnius a fost atacată cu cocktailuri Molotov două nopți la rând, relatează publicația Delfi.lt, potrivit Meduza. Potrivit anchetatorilor, misiunea diplomatică a fost atacată pentru prima dată la ora 2:15 pe 7 aprilie și pentru a doua oară o zi mai târziu, pe 8 aprilie, la ora 2:46. În ambele cazuri, a precizat poliția, un perete al clădirii a fost deteriorat. Până în acest moment, Ambasada Rusiei în Lituania și Ministerul rus de Externe nu au făcut niciun comentariu cu privire la acest incident.

UPDATE Rusia a provocat mai multe avarii în regiunile Odesa și Nikoalev după atacul din timpul nopții. conform dpa și Agerpres. O linie electrică a fost avariată de şrapnele de dronă, iar 14 sate au rămas fără alimentare cu energie în regiunea Nikolaev. Nu s-au înregistrat victime. În schimb, în regiunea Zaporojie, artileria rusă a ucis trei oameni şi a rănit alţi trei, au informat autorităţile ucrainene.

UPDATE Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că atacurile cu drone ucrainene asupra centralei nucleare din Zaporojie sunt foarte periculoase, informează Reuters. Rusia a declarat că Ucraina a atacat duminică de trei ori centrala nucleară Zaporojie, controlată de forțele rusești, și a cerut Occidentului să răspundă. Kievul a declarat că nu a avut nicio legătură cu atacurile.

UPDATE Ucraina a respins duminică acuzaţia Rusiei privind un atac cu drone asupra centralei atomice de la Zaporojie. Serviciul de presă al centralei controlate de forţele ruse acuzase în aceeaşi zi că drone ucrainene au atacat inclusiv plafonul unităţii numărul 6, fără a face victime - morţi sau răniţi grav - şi fără a crea un risc de depăşire a limitelor de siguranţă, scrie Agerpres.

UPDATE Rusia va lansa o nouă ofensivă la sfârșitul primăverii sau începutul verii, a declarat șeful serviciilor secrete ale Ucrainei, generalul Kirilo Budanov, într-un interviu acordat postului german ARD. Potrivit lui Budanov, o potențială ofensivă rusă ar putea viza obiective-cheie din regiunea Donețk. „Forțele armate rusești se vor deplasa puțin spre Chasiv Yar. Se vor deplasa spre orașul Pokrovsk, în direcția strategică Pokrovsk”.

UPDATE Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, a avertizat că Rusia va lansa atacuri cibernetice și campanii de dezinformare pentru a perturba alegerile din Europa, inclusiv din România, în încercare de a opri partidele prooccidentale și a aduce la putere forțe favorabile ei. „Va fi jale”, a punctat acesta, scrie B1.

UPDATE Un monument în cinstea cofondatorilor grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin și Dmitri Utkin, a fost dezvelit în regiunea Krasnodar din sudul Rusiei, arată fotografiile publicate vineri pe canalul oficial de Telegram al Wagner, transmite The Moscow Times.

UPDATE Dacă lumea nu reușește să oprească Kremlinul în Ucraina, aceasta va da încredere altor state totalitare să-și urmărească interesele militare. Fostul reprezentant special al SUA pentru Ucraina, Kurt Volker, a declarat într-un interviu pentru „Telegraph” că Occidentul trebuie să-i demonstreze lui Putin că este obligat să piardă. Și nu va fi ușor să facă acest lucru fără a furniza arme Ucrainei, notează Libertatea Cuvântului.

UPDATE Duminică, 7 aprilie, televiziunile rusești Channel One și Rossiya 1 au difuzat imagini cu interogatoriul persoanelor reținute pentru atacul terorist din Crocus City Hall, de lângă Moscova. În videoclipul publicat și de agenția de stat RIA Novosti, considerată principalul instrument de propagandă al Kremlinului, presupușii atacatori spun că erau așteptați la Kiev, unde urmau să primească bani după atac, iar persoana care a pus totul la cale se numește Saifullo, relatează revista ucraineană Novoe Vremia.

UPDATE Kremlinul ar plănui să transforme orașul ucrainean Harkov într-o „zonă gri”, în care populația civilă nu va mai avea voie să locuiască. Localitatea se află la doar 40 de kilometri de granița cu Rusia și este unul dintre cele mai asediate orașe ucrainene de la începutul invaziei pe scară largă a trupelor lui Putin.

UPDATE Armata rusă a intensificat operațiunile ofensive de-a lungul întregii linii de front. Forțelor armate ucrainene li se va impune acum să acumuleze resurse și să ia decizii dificile cu privire la prioritățile în apărare, din cauza întârzierii în furnizarea ajutorului militar din partea SUA. Conform Institutului pentru Studiul Războiului, invadatorii au accelerat ritmul asalturilor pe întregul teatru de operațiuni. Astfel, pe 4 aprilie au efectuat un atac mecanizat la nivel de pluton în direcția orașului Yasinuvata din regiunea Donețk. Rezultatele operațiunii ofensive arată că agresorii militari reușesc să compenseze creșterea pierderilor în efective și tehnică. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și oficiali militari de rang înalt au remarcat că întârzierile în ajutorul militar au determinat Forțele de Apărare să cedeze inițiativa pe câmpul de luptă agresorului. Apărătorii noștri nu pot planifica o contraofensivă sau o apărare de succes fără să știe când și ce ajutor va primi țara.

UPDATE Cecenia a interzis „muzica prea rapidă sau prea lentă”. Republica rusă a decis că toată muzica ar trebui să „corespundă unui tempo de 80 până la 116 bătăi pe minut (BPM)”, transmite Sky News.

UPDATE Duminică, 7 iulie, au fost înregistrate trei lovituri directe în carcasă de protecție a unuia dintre reactoarele Centralei Nucleare Zaporojie, a declarat directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Mariano Grossi. Potrivit acestuia, este prima dată când se întâmplă acest lucru din noiembrie 2022. Grossi a subliniat că nimeni nu ar trebui să obțină avantaje militare sau politice din atacurile asupra obiectelor nucleare. „Îndemn cu hotărâre militarii care iau decizii să se abțină de la orice acțiuni care încalcă principiile de bază ale protejării obiectelor nucleare”, a adăugat directorul general al AIEA.

Postul vamal Palanca și-a sistat activitatea, iar cel de la Tudora asigură traficul doar celor porniți la Belgorod-Dnestrovsk, urmare a unor noi atacuri cu drone rusești asupra podului de peste Nistru de la Maiaki.  Totodată, un raport publicat la Moscova trezește îngrijorări privind pregătirea unei posibile invazii în Moldova. Retorica oficială a Moscovei utilizează argumente aproape identice cu cele care au precedat invazia Ucrainei în 2022.

Vladimir Putin răspunde la întrebările rușilor în timp ce emisarul său, Kirill Dimitriev și o delegație ucraineană se deplasează în SUA pentru negocieri separate cu americanii. În paralel, Moscova a anunțat cel mai recent schimb al soldaților căzuți în război cu partea ucraineană. Astfel, Rusia a precizat că a predat Ucrainei rămășițele a 1.000 de soldați și a primit 26 de cadavre. Rusia și-a întețit operațiunile de spionaj asupra Occidentului și folosește tactici tot mai curajoase, potrivit unei anchete realizate de CNN. Totodată, Moscova ironizează Comisia Europeană după eșecul în demersul activelor rusești înghețate, iar Vladimir Putin amenință cu „consecințe grave”, dacă Europa ar trimite banii Rusiei către Ucraina.

UPDATE Observatorul militar al serviciului rus al BBC, Pavel Aksionov, a arătat că o parte din afirmațiile liderului de la Kremlin nu sunt confirmate de realitatea din teren. Putin a afirmat că orașul Siversk ar fi fost deja luat de armata rusă și că acest lucru deschide drumul pentru înaintarea spre vest, Kupiansk ar fi trecut integral sub control rusesc, forțele ruse ar fi preluat 50% din Huliaipole, iar Rusia ar deține controlul deplin asupra Vovceansk. În realitate, luptele continuă în Kupiansk, iar o parte din trupele ruse ar fi încercuite. Se dau lupte și în celelalte localități menționate, menționează Aksionov, potrivit Spotmedia.

UPDATE Rusia a lansat 160 de drone în timpul nopții. Apărarea aeriană a doborât sau bruiat 108 drone în sudul și estul Ucrainei, a comunicat dimineață Comandamentul Forțelor Aeriene al Ucrainei. 47 de drone au lovit în 23 de locuri, scrie Spotmedia.

UPDATE Lumea paralelă prezentată de Vladimir Putin rușilor la conferința sa: Ucraina a atacat prima; Zelenski nu a fost în Kupiansk, iar Kievul nu vrea să oprească războiul, scrie Digi24.

UPDATE Rusia și Belarus au transmis un mesaj direct Uniunii Europene, chiar în timp ce la Bruxelles se discuta despre utilizarea activelor rusești înghețate. Aleksandr Lukașenko a anunțat desfășurarea rachetei Oreșnik, capabilă să care încărcături nucleare, în Belarus. Racheta Oreșnik, lăudată frecvent de oficialii ruși, a fost folosită pentru prima dată în noiembrie 2024 împotriva unei fabrici de armament din Dnipro, Ucraina. Cu toate acestea, analiza ulterioară a resturilor a sugerat că este doar o modificare a unui model existent, conform televiziunii germane NTV.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, speră ca Ucraina „să se miște rapid” în contextul eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului declanșat de Rusia, reluând ideea că Moscova ar fi deschisă unui acord de pace – o convingere exprimată frecvent de Trump, dar care nu a fost confirmată până acum de fapte, scrie Spotmedia.

UPDATE Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a declarat vineri că va fi „din nou util” pentru el şi pentru europeni să discute cu omologul său rus, Vladimir Putin, în urma eforturilor actuale ale SUA de a pune capăt războiului din Ucraina, scrie AFP.

UPDATE David Arakhamia, liderul partidului „Slujitorul Poporului”, principalul partid aflat la putere în Ucraina, a declarat că „nu există nicio posibilitate” pentru un „bun acord de pace cu Rusia”, conform Mediafax. „Înțelegem că toți cei care gândesc - deși sunt mulți care încă mai cred că ar trebui să insistăm asupra unor condiții fantastice ale acordului- că acesta (n.r. - acordul) va fi slab, fie foarte slab, fie nu va exista niciun acord”, a declarat David Arakhamia, în cadrul conferinței „Ucraina și lumea în 2026”, conferință organizată la Kiev, potrivit Interfax Ukraine.

UPDATE Vladimir Putin l-a ironizat pe Volodimir Zelenski. „Este un artist — și unul destul de talentat. Spun asta fără nicio ironie. Știm asta din filmele lui”, a spus Putin despre înregistrarea video pe care președintele Ucrainei a făcut-o la intrarea în Kupiansk pentru a demonstra că orașul nu a fost ocupat de ruși. „De ce să stai la intrare? Intră în casă”, a adăugat el, susținând că orașul e sub controlul Rusiei, scrie Spotmedia.

UPDATE În contextul intensificării propagandei ruse, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a transmis un mesaj ferm liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, afirmând că „istoria nu se repetă” și că imperiile nu pot fi reîncarnate, indiferent dacă este vorba despre un imperiu țarist sau despre fosta Uniune Sovietică. „Istoria nu se repetă, încercare de a reîncarna imperiul, pentru că asta se observă din politica lui de a restabili imperiul – fie că e țarist, fie că e URSS –, nu poți să faci lucrul acesta, iar ceea ce face el este crimă”, a declarat președintele Parlamentului, potrivit Moldpres. Șeful Legislativului de la Chișinău a avertizat, de asemenea, cetățenii moldoveni aflați pe teritoriul Federației Ruse să dea dovadă de maximă prudență, existând riscul ca aceștia să fie înrolați în armata rusă și obligați să lupte împotriva Ucrainei.

UPDATE Un raport publicat de Ministerul de Externe de la Moscova, în care apar termeni precum “denazificare” sau “regim totalitar”, trezește îngrijorări la Chișinău, după ce autoritățile ruse au comparat situația din Republica Moldova cu cea din Ucraina, scrie Antena3. Documentul rescrie istoria Republicii Moldova, fiind o copie la indigo a temelor pe care Vladimir Putin le-a folosit în contextul războiului din Ucraina: nu există un stat independent al Republicii Moldova, fiindcă moldovenii au o legătură cu poporul rus, statul moldovenesc este o construcţie artificială, iar conducerea asigurată de Maia Sandu are în spate un plan occidental antirusesc. Documentul amintește de scandalosul eseu al lui Vladimir Putin din 2021 care a precedat aproape programatic invazia din Ucraina. Vorbind atunci "Despre unitatea istorică a ruşilor şi ucrainenilor", Putin neaga legitimitatea întregii clase politice din Ucraina, reiterând ideea că populaţia Ucrainei este una iar conducerea ucraineană este alta.

UPDATE Vladimir Putin i-a spus jurnalistului NBC News Keir Simmons că „mingea este în întregime în terenul” Ucrainei și a Occidentului în negocierile de pace, în timp ce a lăudat eforturile „serioase” și „sincere” ale președintelui Trump de a pune capăt războiului.

UPDATE Dronele rusești produc victime tot mai aproape de Republica Moldova. Explozii la frontiera cu Ucraina au omorât o femeie și i-au rănit pe cei trei copii ai săi, care în momentul exploziei erau în mașină pe pod. Atacurile, repetate ieri și în această noapte, au blocat circulația către regiunea Odesa. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) asigură cazarea cetățenilor ucraineni a căror deplasare spre Ucraina a fost limitată în urma bombardamentelor podului peste Nistru, scrie RFI. Între timp, Rusia a lovit a treia oară podul, iar în regiune e alertă aeriană.

UPDATE Guvernul Danemarcei acuză Rusia că se află în spatele a două atacuri cibernetice „distructive și perturbatoare”, pe care autoritățile le consideră dovezi clare ale desfășurării unui război hibrid împotriva statelor occidentale, scrie Adevărul.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin a vorbit vineri pe larg despre drone și rolul acestora pe frontul din Ucraina, liderul de la Kremlin susținând în conferința sa anuală de presă că postul de operator de dronă a devenit cel mai râvnit de către voluntarii ruși, relatează TASS.

UPDATE Mai multe regiuni ale Rusiei au fost vizate de atacuri cu drone în cursul nopții de joi spre vineri. Atacurile au provocat un incendiu la o fabrică chimică și mai multe pene de curent, relatează Kyiv Post. Autoritățile ruse au raportat un val de atacuri cu drone desfășurate pe parcursul nopții în cel puțin șapte regiuni ale țării. Potrivit anunțului făcut de Ministerul Apărării de la Moscova, apărarea aeriană a interceptat și distrus 94 de drone ucrainene pe parcursul nopții, în regiunile Rostov, Belgorod, Voronej, Samara, Astrahan, Kursk și Krasnodar, dar și deasupra Mărilor Azov și Caspice.  

UPDATE Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat la conferința sa anuală de presă de vineri că Moscova "nu crede că Ucraina este pregătită pentru negocieri de pace", informează Reuters, potrivit Agerpres. Totuşi, potrivit EFE, Putin a afirmat că autorităţile ruse au primit "unele semnale" că Ucraina vrea să dialogheze cu Rusia pentru a pune capăt războiului, dar nu şi pentru rezolvarea problemei teritoriale. Totodată, Putin a salutat recentele câştiguri teritoriale ale armatei ruse în Ucraina, afirmând că forţele Moscovei "avansează de-a lungul întregului front", în timp ce eforturile diplomatice intense conduse de Statele Unite vizează încetarea războiului.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a semnat un proiect de lege privind bugetul apărării în valoare de 901 miliarde de dolari pentru anul 2026. Documentul include și ajutor pentru Ucraina în valoare de 800 de milioane de dolari, suma urmând să fie defalcată pe 2026 şi 2027, potrivit biroului de presă al Casei Albe, scrie Pravda.

UPDATE Nici Ucraina, nici Europa nu au în prezent o strategie clară de victorie, consideră istoricul Yaroslav Gryțak. Într-un interviu pentru UNIAN, el a declarat că lipsa unei strategii este, de fapt, „un drum lung și lent spre înfrângere”. Grytsak a explicat că Europa a fost „cu adevărat speriată” de Donald Trump, care a sugerat că Europa nu îl mai interesează, lăsând-o astfel fără protecția tradițională a SUA. În această situație, Ucraina a devenit cel mai mare scut al Europei, „cumpărând timp” pentru aceasta. Problema rămâne dacă acest timp va fi folosit pentru schimbări radicale și construcția unei strategii concrete de învingere a Rusiei. Grytsak consideră că punctul forte al Europei este marele său potențial economic, în timp ce slăbiciunea acesteia este faptul că nu își poate rezolva problemele de securitate, deoarece nu s-a pregătit pentru așa ceva. „Prin urmare, se pune întrebarea cum poate fi transformat acest potențial economic într-un obstacol în calea agresiunii ruse. Aceasta este problema centrală”, a concluzionat istoricul, potrivit Libertatea Cuvântului.

UPDATE Adjunctul ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei, Serghii Kyslyția, a salutat decizia de a aloca finanțare Ucrainei, adoptată la reuniunea Consiliului European. Kyslyția a postat mesajul pe rețeaua X, vineri dimineață. „Într-adevăr, există momente când trebuie să ne amintim că „mai binele este dușmanul binelui”. Pentru liderii europeni a fost o noapte lungă, dar au reușit să obțină un rezultat acceptabil. 105 miliarde de dolari SUA sub formă de sprijin, necesar Ucrainei pentru a continua apărarea Europei, protejându-și propria țară”, a scris Kyslyția pe X, citat de Interfax-Ucraina.

UPDATE Personal rus care are legături cu armata și serviciile de securitate din Rusia a spionat în apele europene în timp ce lucra sub acoperire la bordul navelor care transportau petrol rusesc, susțin surse de informații occidentale și ucrainene, scrie Spotmedia.

UPDATE Petrolierul rusesc Valeri Gorceakov a început să se scufunde care a fost lovit de drone ucrainene în portul Rostov. Nava parțial inundată a fost înconjurată de bariere de protecție, dar nu există semne evidente ale operațiunilor de salvare, relatează Astra. Totodată, un oficial al SBU a declarat pentru agenția Reuters că dronele aeriene au lovit nava Qendil, aflată la peste 2.000 de kilometri de Ucraina. Și presa ucraineană scrie despre operațiunea fără precedent a unității Alpha, citând tot o sursă din interior.

UPDATE Kirill Dmitriev, unul dintre principalii emisari ai Kremlinului a transmis printr-un mesaj publicat pe X: „Lovitură majoră pentru susținătorii războiului din UE, conduși de Ursula, vocile rațiunii din UE au blocat utilizarea ilegală a rezervelor rusești pentru finanțarea Ucrainei. Legea și rațiunea înving, pentru moment”. Grigory Karasin, președintele Comisiei pentru afaceri externe din camera superioară a parlamentului rus, care a scris pe Telegram că „pentru moment, dreptul internațional, nu Ursula von der Leyen, prevalează”, adăugând; „resturile unei abordări civilizate a tradițiilor financiare au împiedicat pe cei care doreau o prăbușire majoră”, scrie Mediafax.

UPDATE Negocierile s-au blocat după ce premierul Belgiei, Bart De Wever, a refuzat să renunțe la obiecțiile sale privind folosirea activelor rusești, depozitate într-o instituție financiară cu sediul la Bruxelles. De Wever a avertizat că o astfel de măsură ar expune Belgia unor riscuri juridice în fața Moscovei, scrie Mediafax.

UPDATE Volodimir Zelenski s-a declarat recunoscător pentru decizia UE de a acorda Ucrainei un împrumut în valoare de 90 de miliarde de euro. Liderul de la Kiev consideră sprijinul drept „semnificativ” și care „întărește cu adevărat reziliența”, scrie Digi24.

UPDATE Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit joi în cadrul Consiliului European pentru a dezbate propunerea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de a folosi activele rusești înghețate pentru sprijinirea financiară a Ucrainei. Discuțiile nu au rezultat într-o înțelegeri, blocul comunitar optând pentru împrumut de 90 de miliarde de euro din bugetul Uniunii, scrie Mediafax.  

UPDATE Ucraina anunţă vineri că a primit din Rusia 1.003 cadavre, prezentate de către ruşi ca fiind ale unor militari ucraineni ucişi în lupte, care creşte la peste 16.000 numărul rămăşiţelor predate de către Moscova de la începutul acestui an. Moscova a anunţat, la rândul său, că a primit rămăşiţele a 26 de militari ruşi de la Kiev, relatează AFP.

UPDATE Raiffeisen Bank International (RBI), cea mai mare bancă occidentală care încă operează în Rusia, a fost obligată joi să plătească aproape 400 de milioane de dolari drept despăgubiri pentru pierderile suferite de compania rusă Rasperia, din cauza sancțiunilor europene. Raiffeisen a declarat într-un comunicat că suma – 339 de milioane de euro – reflectă suma blocată deținută de Rasperia la Viena și că va face apel împotriva hotărârii. În martie, RBI confirmase deja că trebuie să plătească daune de peste 2 miliarde de euro către Rasperia, o companie rusă de investiții, scrie Kiev Post. 

UPDATE Vladimir Putin și-a început conferința vorbind despre conflictul din Ucraina,  susținând că nu consideră că Kievul este gata de discuții de pace.A trecut apoi la economie, afirmând că în ultimii trei ani economia Rusiei a crescut cu 9,7%, „mult mai mult decât în Europa”. Președintele Rusiei a criticat UE pentru intenția sa de a utiliza activele înghețate ale Rusiei pentru a finanța Ucraina, potrivit The CNN, NBC News, Moscow Times și Sky News.

UPDATE Președintele rus Vladimir Putin susține, vineri, o conferinţă de presă televizată, pentru a rezuma rezultatele anului care se încheie, relatează TASS. Evenimentul de amploare intitulat „Rezultatele anului”, va avea loc în principala sală de expoziții din Moscova, Gostinîi Dvor, unde s-au adunat deja sute de jurnaliști, inclusiv străini. La evenimentul  pe care Putin l-a organizat în diferite formate  începând cu 2001, acesta răspunde la zeci de întrebări despre tot felul de subiecte, de la creșterile de prețuri și propriul său viitor, până la armele nucleare și ceea ce Kremlinul numește „operațiunea militară specială” din Ucraina.