08 aprilie 2024, ora 19:00

Circa 750 de primării din țară au aplicat la programul „Satul European”. Cel puțin, cu asta se laudă ministrul Infrastructurii Andrei Spînu. Potrivit acestuia, cele mai multe solicitări au fost depuse pentru proiectele de alimentare cu apă și canalizare. Concursul mai are două etape, iar la sfârșitul lunii iunie autoritățile locale vor afla dacă sunt eligibile. Tot atunci va fi stabilit și bugetul final, care acum este estimat la aproape 3,8 miliarde de lei.

„Pe 29 martie s-a încheiat perioada de depunere a dosarelor. Au fost depuse 748 de dosare. Peste 80% din primării au depus un proiect. 315 proiecte sau 42% din toate proiectele, cu un cost mediu de 7,6 milioane fiecare au fost depuse pentru construirea sistemelor de alimentare cu apă și servicii de canalizare”,a declarat ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

Peste 20% din primăriile care au aplicat la programul „Satul European”, au optat pentru proiecte de renovare a clădirilor publice, urmate de cele de modernizare a infrastructurii sportive și de agrement, reabilitarea caselor de cultură, dar și iluminatul public. În acest an, valoarea totală a proiectelor ajunge la aproximativ 3,8 miliarde de lei. Totuși, bugetul final va fi estimat exact după desemnarea câștigătorilor. Potrivit ministrului Spînu, acest lucru se va întâmpla cel târziu la sfârșitul lunii iunie curent, după verificarea tehnică și financiară a proiectelor.

„Urmează două etape de evaluare a dosarelor. Etapa unu, evlauarea administrativă de către Oficiul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală, ONDRL și etapa doi evaluarea tehnică și financiară a proiectelor. În cadrul acestei etape se va verifica oportunitatea și importanța proiectului înaintat. Ne propunem să finalizăm ambele etape până la finalul lunii iunie”, zice ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

Potrivit Ministerului Infrastructurii, până acum au fost finalizate peste 730 de proiecte din cele peste 900 selectate din programele „Satul European” și „Satul European Expres”. Amintim că, anterior, opoziția susținea că banii din cadrul celor două proiecte ar fi fost repartizați după criterii politice și că acestea erau un instrument de a-i ademeni pe primari să adere la partidul de guvernare. Autoritățile au negat, însă, acuzațiile, iar ministrul Infrastructurii a dat asigurări că printre primarii câștigători sunt reprezentanți din toate partidele.

15 ianuarie 2025, ora 12:07

Gazprom va relua în curând livrările de gaze către regiunea transnistreană. Declarația a fost făcută de pretinsul lider de la Tiraspol, revenit de la Moscova. Vadim Krasnoselski nu a menționat cum va fi posibil tehnic acest lucru. Prim-ministrul Dorin Recean a declarat că acest scenariu a fost unul previzibil: „Rusia a sacrificat regiunea, iar acum se declară salvatoarea situației”.

Anterior, Chișinăul anticipa că Gazprom va livra volume reduse de gaze în stânga Nistrului, astfel încât Centrala de la Cuciurgan să nu aibă materie primă ca să producă energie electrică și pentru dreapta Nistrului.

Expertul WatchDog, Andrei Curăraru, subliniază că lipsa de acțiune de până acum a Tiraspolului a fost intenționată. Kremlinul ar fi orchestrat acest joc pentru scopuri pur electorale, creând o criză și lăsând populația să sufere, pentru a se prezenta mai târziu ca „salvator”, dar doar pentru transnistreni. 

„De ce acum? De ce nu în decembrie, când criza era iminentă, sau în martie 2024, când se știa deja despre decizia Ucrainei de a nu prelungi tranzitul? Acum, strategia Moscovei pare transparentă: să asigure gaz doar pentru consum intern în regiunea separatistă, fără vânzare de electricitate către malul drept. Gaz gratuit, electricitate ieftină în Transnistria, voturi cumpărate pe malul drept. Aceasta este arma Kremlinului – transformarea crizei energetice într-un instrument de influență politică și destabilizare”, a declarat Curăraru.

În opinia expertului, Chișinăul trebuie să contracareze această tactică prin măsuri decisive, precum taxarea gazului livrat în stânga Nistrului pentru a compensa costurile pentru populația de pe malul drept și preluarea unor cantități de gaz pentru uz intern, în cazul în care Gazprom refuză să plătească taxe. De asemenea, Curăraru sugerează naționalizarea Moldovagaz pentru a elimina influența rusă asupra infrastructurii energetice și a preveni utilizarea acesteia ca o pârghie politică.

„Republica Moldova nu își poate permite să fie spectator în propriul său destin”, a concluzionat Andrei Curăraru.