10 aprilie 2024, ora 10:00

Volumul fraudelor online, anul trecut, a atins cote alarmante! Comparativ cu anul 2022, valoarea s-a triplat și a ajuns la pierderi de 29 de milioane de lei. În cele mai dese cazuri, infractorii cibernetici au folosit ingineria socială pentru a-i deposeda pe oameni de bani. Cu alte cuvinte, i-au manipulat psihologic astfel încât să divulge date confidențiale, care au dus la golirea conturilor bancare. Escrocheria cu implicarea denumirii Poșta Moldovei este un exemplu în acest sens. Alta cunoscută este anunțul că cineva a devenit moștenitorul unei mari averi din țări foarte îndepărtate de Republica Moldova. Sunt situații când băncile intră pe fir și blochează tranzacțiile dubioase, dar acest lucru se întâmplă nu de fiecare dată. 

Deși cardurile bancare sunt considerate un instrument destul de sigur în comparație cu banii pe hârtie, fraudele oricum nu pot fi evitate. Anul trecut, volumul infracțiunilor bancare, înregistrate în mediul virtual, au constituit 29 de milioane de lei.

„Pare o cifră mare la prima vedere, dar dacă raportăm la volumul total al operațiunilor cu cardurile de plată care reprezintă 150 de miliarde, atunci obținem o pondere destul de mică, adică este sub un procent, dacă mai exact, este una-două sutimi dintr-un procent din volumul total al tranzacțiilor, deci ele nu sunt foarte frecvente. Dar ceea ce este alarmant, este creșterea volumului de fraude pentru că, de exemplu, comparativ cu anul trecut, în 2022 volumul fraudelor era de 11 milioane de lei bani pierduți și după cum am zis, în 2023 a fost de 29 de milioane, adică este în creștere”, a spus directorul de program Expert Grup, Marina Soloviova.

Valoarea pagubelor s-a triplat anul trecut inclusiv din cauza răspândirii unor metode noi de fraudare, în special a ingineriei sociale, cu alte cuvinte escrocii manipulează psihologic victimele, pentru a le determina să acționeze în interesul lor. Conform datelor Băncii Naționale a Moldovei, acestea constituie în prezent circa 75% din totalul fraudelor. 

„Regula de aur este ca, atunci când vă sună cineva și cere să transferați niște bani, nu transferați pentru că băncile nu lucrează așa și nici statul nu lucrează așa. Băncile nu vă sună ca să transferați niște bani, ele pot să vă sune ca să vă prezinte niște produse, servicii, dar niciodată ca să transferați bani sau să spuneți pinul cuiva. Tot așa și Poliția, nu ar trebui să vă sune și să vă spună să plătiți amenzi în nu știu ce cont, pentru că pentru asta există serviciul oficial de stat MPay și prin el se fac toate aceste plăți. Dacă ei vă telefonează, puteți pur și simplu să închideți sau să reveniți dar la numărul oficial al băncii, la serviciul clienți. Iar dacă vă sună ruda, spuneți eu revin și sunați ruda la numărul ei obișnuit, pe care îl aveți salvat în agendă, ca să vă convingeți că, de fapt, ruda este ok”.

„Se întâmplă zilnic, se întâmplă destul de des, în special după pandemie, când fraudele de tip inginerie socială au crescut ca număr foarte mult. Pandemia cumva a influențat și psihologic clienții băncii și sunt mai creduli și oferă datele de card confidențiale persoanelor terțe, destul de des. Persoanele fizice sunt mai des vizate în astfel de fraude și în special mai înaintate în vârstă, sunt cumva mai creduli atunci când îi apelează un fraudator și mai rar pun sub îndoială ceea ce aud la telefon. De exemplu, dacă este apelat”, a zis șefa direcției Securitate Carduri, instituție bancară, Irina Prisăcari.

Față de anul 2022, numărul de fraude a crescut cu 50 de procente. 

„În cazul în care suntem apelați de către clienți care au avut o situație dubioasă în primul și în primul rând, noi securizăm cardul, aplicația, pentru a nu permite frauda să continue. Ulterior, banca sugerează clientului să se adreseze la organele de poliție pentru a investiga mai minuțios acest caz. De asemenea, noi evaluăm să vedem ce tip de tranzacție a fost efectuată și, în dependență de tipul acestuia, aplicăm anumite măsuri. Avem cazuri cu succes când banca returnează, banca beneficiară returnează aceste plăți. Sunt cazuri și cu mai puțin succes când nu obținem acest retur”.

„În condițiile în care clientul reacționează rapid în momentul când înțelege că a fost înșelat și apelează banca pentru a informa despre apelul primit sau schema de manipulare în care a căzut el victimă. - Dar dacă banii au fost luați din cont? - Dacă banii au fost luați din cont, banca investighează cazul. În dependență de caz, unde este posibil, banca intervine și oprește transferurile. Dacă banii deja, adică timpul de informare a băncii, este destul de mare și clientul respectiv care a primit mijloacele bănești, a extras această sumă din cont, deja banca nu mai poate face, cu toate că și în acest sens sunt careva acțiuni care se întreprind în vederea recuperării acestor bani.

Banca are standardele cele mai înalte de securitate implementate, inclusiv sisteme de monitorizare și de identificare a anomaliilor de comportament. - Ce înseamnă anomalii de comportament? - Adică, dacă de regulă clientul nu a achitat niciodată anumite cumpărături de sume mari, dar acum brusc achită, aceste anomalii se verifică suplimentar și se întreprind acțiunile necesare”, a spus șefa direcției Securitate Carduri, instituție bancară, Elena Gligor.

Ca și celelalte autorități, și reprezentanții instituțiilor bancare invocă cea mai simplă și eficientă regulă: datele conturilor și cardurilor bancare nu trebuie oferite nimănui.

„Atunci când angajații bancari apelează, ei au toate informațiile disponibile despre acel client. Respectiv, un angajat bancar niciodată nu o să solicite de la client numele, prenumele sau numărul de card sau alte date necesare pentru a efectua o operațiune pornind de la această informație. Vreau să menționez că în momentul în care apelează cineva și se prezintă drept lucrător bancar și încep cere datele de card, acesta la sigur, cu probabilitate foarte mare, este escroc”.

Escrocheriile circulă inclusiv pe rețelele sociale, foarte populare printre moldovenii de orice vârstă. 

„Acuma este o schemă care ia amploare, se sparg conturile de socializare și din numele persoanei respective căreia i s-a spart contul, se scriu mesaje în lista de prieteni sub pretextul că cer o datorie, li se cer datele de card și ulterior se fac operațiuni frauduloase. De aceea, pentru a evita aceste riscuri, oamenii trebuie să-și seteze parole mai securizate, mai complicate, nu de acestea uzuale. - Nu 1234? - Nu 1234, exact”.

Un alt buton roșu trebuie să se aprindă și în cazul celor care primesc e-mailuri de la prinți sau din partea unor pretinse rude bogate, prin care sunt informați că au moștenit sume colosale.

„Mai există frauda prin plată anticipată, așa numitele scrisori nigeriene. Vă vine un mesaj și vi se spune că ați câștigat într-o tombolă sau într-un concurs și aveți de ridicat un premiu, sau că sunteți moștenitorul unui milionar de peste hotare. Dar ca să intrați în posesia premiului sau a moștenirii trebuie să plătiți în avans o sumă, în calitate de impozit sau o taxă de livrare. În acest caz ar trebui să vă gândiți, cât de probabil este că ați câștigat într-un concurs la care nici nu ați participat? Sau dacă trăiți în Moldova, cât de probabil este că sunteți ruda unui miliardar din Statele Unite? Deci bunul simț, pur și simplu”.

Un reportaj de Constantin Niculae

Imagine de Vlad Glinjan

Montaj de Constantin Niculae

30 decembrie 2024, ora 10:00

Guvernul Recean a trecut prin mai multe schimbări și scandaluri în acest an. Primul ministru care și-a dat demisia a fost Nicu Popescu. Pe parcurs mai mulți membri ai Cabinetului de miniștri au plecat sau au fost plecați. O figură importantă, care a ales să se despartă de fotoliul de ministru a fost Andrei Spînu. Iar cel mai recent scandal îl vizează pe Victor Parlicov, forțat să plece din funcția de ministru al Energiei. Criza energetică încă e în desfășurare și s-ar putea adânci imediat după Revelion. Nu a evitat scandalurile publice nici Parlamentul. Șeful direcției juridice a fost arestat pentru că ar fi colaborat cu serviciile speciale rusești. 

„Am luat decizia de a-mi depune mandatul”...În conferința de presă, Nicu Popescu nu a menționat motivele ce au declanșat plecarea sa din funcția de vicepremier și ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene. După plecarea sa, Guvernul a separat în două ministerul și a creat o nouă funcție de vicepremier pentru integrare europeană, iar șefia a fost preluată de Cristina Gherasimov. Nici fotoliul de ministru al Afacerilor Externe nu a stat neocupat. Astfel, funcția i-a revenit lui Mihai Popșoi, deputat PAS.

Primăvara aduce o nouă mutare în Guvern. Dorin Recean a anunțat pe Facebook că o înlocuiește pe ministra Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov, cu deputatul PAS, Sergiu Lazarencu, de la care a cerut acțiuni mai ferme în domeniul protecției mediului.

O lună mai târziu, pleacă din funcție Igor Talmazan, șeful Serviciului Vamal, în urma unui scandal de corupție la aeroport. Printre suspecți, se afla fiul unui deputat socialist și fiica unei deputate PAS, care au negat faptele imputate. Parlamentara a fost exclusă din partidul PAS, iar în toamnă a aderat la Partidul Nostru.

Vara a început cu un scandal de proporții după ce s-a aflat că mai mulți funcționari moldoveni ar face parte dintr-o grupare criminală. Aceștia ar fi perceput milioane de dolari pentru a ajuta interlopi, dați în căutare internațională, să obțină azil sau statut de refugiat în Republica Moldova, conform șefei Procuraturii Anticorupție. Printre cei cercetați penal se numără șeful Biroului Interpol Moldova, Viorel Țentiu, care însă se declară nevinovat. 

Un alt caz răsunător a fost cel al șefului Direcției Juridice din Parlament, Ion Creangă. El a fost arestat, fiind acuzat de trădare de patrie și complot împotriva Republicii Moldova. Creangă, spuneau procurorii, ar fi furnizat informații pentru ambasada Federației Ruse. Pe de altă parte, acesta s-a declarat nevinovat și a cerut să fie eliberat din arest. 

În luna septembrie, procurorii au anunțat că și Igor Gorgan, fost șef al Marelui Stat Major, a fost pus sub acuzație pentru trădare de patrie. Acesta a figurat într-o investigație jurnalistică, ce sugera că ar fi fost informator al serviciilor secrete rusești.

Ne întoarcem la activitatea Guvernului Recean. După alegerile prezidențiale, perioadă în care au fost voci nemulțumite de activitatea mai multor miniștri, primul care și-a lăsat funcția a fost Andrei Spînu. Acesta a fost acuzat că ar fi stat în spatele mai multor scheme ilegale, printre care și licitațiile eșuate de la Aeroport. În apărarea sa, fostul ministru a spus că aproape zilnic a fost acuzat fără probe și că a fost supus „unei campanii nedrepte de defăimare”. 

În seara zilei de 18 noiembrie, premierul Recean a anunțat câteva schimbări de miniștri. Astfel, Vladimir Bolea ajunge la șefia Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Daniela Misail-Nichitin preia conducerea Ministerului de Interne, iar Ludmila Catlabuga devine ministrul Agriculturii. 

La nici o lună distanță de la aceste mutări, Guvernul mai trece printr-un scandal de proporții. De această dată, prim-ministrul a cerut demisia ministrului Energiei, Victor Parlicov, de rând cu directorul de la Energocom, Victor Bînzari, dar și Sergiu Tofilat, membru al Consiliului de Observatori de la Moldovagaz. 

A urmat un schimb continuu de replici. În timp ce fostul ministru Parlicov a dat vina pe șeful de la Energocom, acesta, la rândul său, crede că anume Ministerul Energiei trebuie să-și asume acest eșec.

Portofoliul de ministru al Energiei a fost preluat temporar de prim-ministru. Pentru că exista riscul ca regiunea transnistreană să nu mai primească gaze de la Gazprom, de la 1 ianuarie, Guvernul a solicitat Parlamentului instituirea stării de urgență în sectorul energetic pentru 60 de zile.

Pronosticurile experților din domeniu arată că, în anul ce vine, vom mai avea majorări de tarife. 

„Urmează, cel mai probabil, să avem o creștere a tarifelor la energia electrică în anul viitor și asta are impact atât asupra activității economice, cât și asupra veniturilor gospodăriilor, pentru că la noi, în prim plan, foarte mulți se discută despre gazele naturale, deși importanța lor în toată activitatea economică nu este atât de mare precum este energia electrică pentru că fiecare din noi o utilizează și ne va impacta. Dar să vedem dacă acest scenariu cel mai prost se va materializa, adică în sensul în care Gazprom-ul va opri definitiv livrările către malul stâng al Nistrului. Cel mai important este că noi în mare parte, cel puțin în primele luni, avem acoperit consumul nostru”, crede expertul economic, Stas Madan.

Între timp, pentru ca sezonul rece să nu adâncească și mai mult nivelul sărăciei în rândul populației vulnerabile, Guvernul a mobilizat fonduri de 1,5 miliarde de lei pentru compensații, care, în acest an, sunt sub formă monetară: cash sau pe carduri. Circa 700 de mii de gospodării au cerut ajutor de la stat, iar după majorarea tarifelor la gaz cu circa 3 lei se mai pot înscrie și alți consumatori casnici. 

„Ceea ce avem noi la final de an, cu toată această situație energetică, cred că este o manifestare a modului cum guvernarea încearcă sau poate să comunice cu cetățenii. Guvernarea trebuie să fie mai proactivă în a comunica, pentru că în condițiile când tu ai un val masiv de dezinformare venit atât direct dinspre Federația Rusă, cât și din interiorul Republicii Moldova. Federația Rusă are niște actori politici aici, numai politici așa, un fel de cutii de rezonanță, care amplifică narativele venite de la Moscova. Tu trebuie să fii mai proactiv în a comunica. 

Când știi că e posibil să ai o criză energetică, trebuie să comunici din timp. Comunicarea nu a fost cea mai bună. În plus, pe lângă faptul că nu mai știm ce a fost exact legată de tarifuri la gaze naturale, însă lumea este cu un gust amar privind aceste compensații. Așa și n-au înțeles... Cam toată lumea a fost nemulțumită. Mulți nu au primit, iar cei care au primit până la urmă tot au fost nemulțumiți. Guvernarea trebuia să fie neapărat mai proactivă”, consideră analistul politic, Ion Tăbîrță.

Un reportaj de Veronica Gherbovețchii
Imagini arhivă TV8, montaj de Vlad Glinjan