10 aprilie 2024, ora 10:00

Volumul fraudelor online, anul trecut, a atins cote alarmante! Comparativ cu anul 2022, valoarea s-a triplat și a ajuns la pierderi de 29 de milioane de lei. În cele mai dese cazuri, infractorii cibernetici au folosit ingineria socială pentru a-i deposeda pe oameni de bani. Cu alte cuvinte, i-au manipulat psihologic astfel încât să divulge date confidențiale, care au dus la golirea conturilor bancare. Escrocheria cu implicarea denumirii Poșta Moldovei este un exemplu în acest sens. Alta cunoscută este anunțul că cineva a devenit moștenitorul unei mari averi din țări foarte îndepărtate de Republica Moldova. Sunt situații când băncile intră pe fir și blochează tranzacțiile dubioase, dar acest lucru se întâmplă nu de fiecare dată. 

Deși cardurile bancare sunt considerate un instrument destul de sigur în comparație cu banii pe hârtie, fraudele oricum nu pot fi evitate. Anul trecut, volumul infracțiunilor bancare, înregistrate în mediul virtual, au constituit 29 de milioane de lei.

„Pare o cifră mare la prima vedere, dar dacă raportăm la volumul total al operațiunilor cu cardurile de plată care reprezintă 150 de miliarde, atunci obținem o pondere destul de mică, adică este sub un procent, dacă mai exact, este una-două sutimi dintr-un procent din volumul total al tranzacțiilor, deci ele nu sunt foarte frecvente. Dar ceea ce este alarmant, este creșterea volumului de fraude pentru că, de exemplu, comparativ cu anul trecut, în 2022 volumul fraudelor era de 11 milioane de lei bani pierduți și după cum am zis, în 2023 a fost de 29 de milioane, adică este în creștere”, a spus directorul de program Expert Grup, Marina Soloviova.

Valoarea pagubelor s-a triplat anul trecut inclusiv din cauza răspândirii unor metode noi de fraudare, în special a ingineriei sociale, cu alte cuvinte escrocii manipulează psihologic victimele, pentru a le determina să acționeze în interesul lor. Conform datelor Băncii Naționale a Moldovei, acestea constituie în prezent circa 75% din totalul fraudelor. 

„Regula de aur este ca, atunci când vă sună cineva și cere să transferați niște bani, nu transferați pentru că băncile nu lucrează așa și nici statul nu lucrează așa. Băncile nu vă sună ca să transferați niște bani, ele pot să vă sune ca să vă prezinte niște produse, servicii, dar niciodată ca să transferați bani sau să spuneți pinul cuiva. Tot așa și Poliția, nu ar trebui să vă sune și să vă spună să plătiți amenzi în nu știu ce cont, pentru că pentru asta există serviciul oficial de stat MPay și prin el se fac toate aceste plăți. Dacă ei vă telefonează, puteți pur și simplu să închideți sau să reveniți dar la numărul oficial al băncii, la serviciul clienți. Iar dacă vă sună ruda, spuneți eu revin și sunați ruda la numărul ei obișnuit, pe care îl aveți salvat în agendă, ca să vă convingeți că, de fapt, ruda este ok”.

„Se întâmplă zilnic, se întâmplă destul de des, în special după pandemie, când fraudele de tip inginerie socială au crescut ca număr foarte mult. Pandemia cumva a influențat și psihologic clienții băncii și sunt mai creduli și oferă datele de card confidențiale persoanelor terțe, destul de des. Persoanele fizice sunt mai des vizate în astfel de fraude și în special mai înaintate în vârstă, sunt cumva mai creduli atunci când îi apelează un fraudator și mai rar pun sub îndoială ceea ce aud la telefon. De exemplu, dacă este apelat”, a zis șefa direcției Securitate Carduri, instituție bancară, Irina Prisăcari.

Față de anul 2022, numărul de fraude a crescut cu 50 de procente. 

„În cazul în care suntem apelați de către clienți care au avut o situație dubioasă în primul și în primul rând, noi securizăm cardul, aplicația, pentru a nu permite frauda să continue. Ulterior, banca sugerează clientului să se adreseze la organele de poliție pentru a investiga mai minuțios acest caz. De asemenea, noi evaluăm să vedem ce tip de tranzacție a fost efectuată și, în dependență de tipul acestuia, aplicăm anumite măsuri. Avem cazuri cu succes când banca returnează, banca beneficiară returnează aceste plăți. Sunt cazuri și cu mai puțin succes când nu obținem acest retur”.

„În condițiile în care clientul reacționează rapid în momentul când înțelege că a fost înșelat și apelează banca pentru a informa despre apelul primit sau schema de manipulare în care a căzut el victimă. - Dar dacă banii au fost luați din cont? - Dacă banii au fost luați din cont, banca investighează cazul. În dependență de caz, unde este posibil, banca intervine și oprește transferurile. Dacă banii deja, adică timpul de informare a băncii, este destul de mare și clientul respectiv care a primit mijloacele bănești, a extras această sumă din cont, deja banca nu mai poate face, cu toate că și în acest sens sunt careva acțiuni care se întreprind în vederea recuperării acestor bani.

Banca are standardele cele mai înalte de securitate implementate, inclusiv sisteme de monitorizare și de identificare a anomaliilor de comportament. - Ce înseamnă anomalii de comportament? - Adică, dacă de regulă clientul nu a achitat niciodată anumite cumpărături de sume mari, dar acum brusc achită, aceste anomalii se verifică suplimentar și se întreprind acțiunile necesare”, a spus șefa direcției Securitate Carduri, instituție bancară, Elena Gligor.

Ca și celelalte autorități, și reprezentanții instituțiilor bancare invocă cea mai simplă și eficientă regulă: datele conturilor și cardurilor bancare nu trebuie oferite nimănui.

„Atunci când angajații bancari apelează, ei au toate informațiile disponibile despre acel client. Respectiv, un angajat bancar niciodată nu o să solicite de la client numele, prenumele sau numărul de card sau alte date necesare pentru a efectua o operațiune pornind de la această informație. Vreau să menționez că în momentul în care apelează cineva și se prezintă drept lucrător bancar și încep cere datele de card, acesta la sigur, cu probabilitate foarte mare, este escroc”.

Escrocheriile circulă inclusiv pe rețelele sociale, foarte populare printre moldovenii de orice vârstă. 

„Acuma este o schemă care ia amploare, se sparg conturile de socializare și din numele persoanei respective căreia i s-a spart contul, se scriu mesaje în lista de prieteni sub pretextul că cer o datorie, li se cer datele de card și ulterior se fac operațiuni frauduloase. De aceea, pentru a evita aceste riscuri, oamenii trebuie să-și seteze parole mai securizate, mai complicate, nu de acestea uzuale. - Nu 1234? - Nu 1234, exact”.

Un alt buton roșu trebuie să se aprindă și în cazul celor care primesc e-mailuri de la prinți sau din partea unor pretinse rude bogate, prin care sunt informați că au moștenit sume colosale.

„Mai există frauda prin plată anticipată, așa numitele scrisori nigeriene. Vă vine un mesaj și vi se spune că ați câștigat într-o tombolă sau într-un concurs și aveți de ridicat un premiu, sau că sunteți moștenitorul unui milionar de peste hotare. Dar ca să intrați în posesia premiului sau a moștenirii trebuie să plătiți în avans o sumă, în calitate de impozit sau o taxă de livrare. În acest caz ar trebui să vă gândiți, cât de probabil este că ați câștigat într-un concurs la care nici nu ați participat? Sau dacă trăiți în Moldova, cât de probabil este că sunteți ruda unui miliardar din Statele Unite? Deci bunul simț, pur și simplu”.

Un reportaj de Constantin Niculae

Imagine de Vlad Glinjan

Montaj de Constantin Niculae

28 ianuarie 2025, ora 11:52

După recordul de peste 20 la sută atins de energia regenerabilă, autoritățile se așteaptă ca în următoarea perioadă, capacitatea să atingă 30 la sută. Pentru asta, au lansat și o licitație de parcuri fotovoltaice și eoliene, prin care oferă un șir de facilități beneficiarilor. Prin acest proiect, cantitatea de energie regenerabilă ar urma să se majoreze cu 165 de Megawați. Exprimat altfel, acest lucru ar însemna 18 la sută din consumul pe care îl are Moldova, la momentul de față, în decurs de o oră. 

„În acea zi cu soare, trebuie menționat că era destul de însorit, procentul era mai înalt. Probabil ajungea mult peste 25% De ce nu mai mult? Ca țară consumam și aveam 65% din consumul nostru, care era acoperit de producția de energie din Cuciurgan, regenerabile nu erau prioritate, dar și acei producători totuși vindeau mulți din ei, deci aveau și alte pieți. Pentru că prețul era destul de mic, era sub piață”, a declarat secretara de stat la Ministerul Energiei, Carolina Novac.

Autoritățile din domeniul energetic își propun să atingă cota maximă de producție a energiei regenerabile, care este de 30 la sută. Un proiect ambițios, aflat acum în desfășurare, este construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW. Licitația pentru aceste centrale se va încheia pe 31 martie, rezultatele urmând să fie anunțate în luna iunie. Investitorii vor primi, în urma licitației, statutul de producător eligibil mare și vor beneficia de garanții că li se va procura energia pentru o perioadă de 15 ani. 

„Statul garantează că timp de 15 ani, acel producător își va livra volumul de energie electrică din acea turbină și va primi un preț pe care respectivul investitor îl va licita și va fi un venit garantat timp de 15 ani Timp de 15 ani, statul îți promite că investiția ta este bine protejată și un venit cert la ei Acum, în piața liberă, ca să diferența între acest mecanism de sprijină, că este un mecanism de sprijin. Ai contract de 15 ani și că ai acel furnizor obligat, în cazul ăsta să fie Energocom, să-ți ia energie electrică. Nu mai bătăi de cap, așa cum sunt acei producători în piața liberă care semnează în fiecare an câte un alt contract cu furnizorul de energie electrică și îl negociază”. 

La fel, licitațiile ar putea atrage investiții în sector în jur de 190 milioane de euro.

„Acum licitațiile deja se desfășoară. După 31 martie vom ști cine sunt câștigători. În paralel vin noi alții investitori. Chiar mergeam de curând și în zona Taraclia, Căușeni și acolo am văzut oamenii Sunt investitori locale și instalau câteva turbine eoliene Am mai mers și prin alte sate După această licitație o să vedeam Republica Moldova, parcuri mari, solide”. 

Iar vara, producția de energie verde ar putea chiar să se dubleze.

„Noi ar trebui să anticipăm, ca vara, să vedem o dublă pondere a energiei regenerabile în tot consumul de energie electrică. Vom vedea, pentru că este și un fenomen an de an și o creștere pe consumul de energie electrică datorită instalării aerelor condiționate de către cetățeni. Asta vine și pe fondul încălzirii globale, prin care trece și Republica Moldova. Va fi un lucru interesant.

Sigur că noi am făcut mai mulți pași în această direcție. Faptul că noi am reușit să ne creștem ponderea de energie regenerabilă în sectorul de energie electrică, de la 3% de 6 ori practic a crescut din 2019 până în 2024, acest lucru spune mai multe Acest lucru spune, pe de-o parte, că această tehnologie și, în primul rând, aici noi vedem 580 MW capacitate instalată, cea mai mare pondere o dețin fotovoltaicele cu 400 MW Apropo, pentru că am făcut niște modificări, fiind starea de urgență și pentru că contează orice kilowatt capacitate instalată, am rapidizat și alte capacități pe energie eoliană”.

Se așteaptă la o explozie a producției de energie verde și președintele asociației de ramură. 

„Randamentul nostru de instalație, de punere în instalare, în ultimii 3 ani de zile consecutivi, e 183% 182,35% pe fotovoltaice și 183% pe eoliene. Cifrele noastre ne arată că, de fapt, și următorii 2-3 ani, cam 180-200% randamentul va crește, va fi. Respectiv, ceea ce aveam noi acum și statul astăzi comunica că, hai să-i spunem, până în primăvara anului dat, peste o lună de zile vom avea practic 600 de megawați instalați, noi presupunem cândva la sfârșitul verii noi deja vom trece de cifra de 800 de megawați de capacități instalate”, a menționat președintele asociației de energie electrică, eoliană și fotovoltaică din Republica Moldova, Eugen Gîrlea.

Conform datelor actuale, cele mai multe investiții sunt concentrate în parcurile fotovoltaice. Și asta pentru că e vorba de costuri mai reduse, iar recuperarea banilor este mai rapidă. 

„Totul depinde de capacități, ce capacități tu vrei să instalezi, randamentul de rentabilitate, tehnologie. Aceleași panouri, ele diferă. Ele se împartă în 3 clase, care cu un preț mai scăzut și un randament mai scăzut, un preț mediu, mai scump, respectiv cu un randament mai mare. Eolienele sunt, vorbind ca și investiții, și din percepția mea proprie văzând lucrurile la noi în asociație, dacă cineva a instalat cândva un parc mic fotovoltaic, a doua instalând o eoliană, tot ce e probabil a treia investiție va fi iarăși într-o eoliană. Dar dacă vorbim de capacități mai mari, atunci la parcuri începând cu 15 MW în sus, costul unui parc de ăsta pentru așa o capacitate cred că ar fi mai atractiv pentru tehnologie fotovoltaică”.

Confirmând informația că turbinele eoliene de la noi sunt toate la mâna a doua, acesta s-a arătat încrezător că anul acesta investitorii vor aduce instalații noi, iar cele existente pe piață în momentul de față vor fi revândute în alte state. 

„Ele sunt importate de pe continentul european, din Uniunea Europeană. Ca să înțelegeți asta, nu doar moldovenii noștri o fac, instalează de mâna a doua. Practic, începând cu Marea Britanie, toate instalează cu mâna a doua, România, Polonia, Ungaria, Ucraina. Piața, de fapt, de second hand, e mult mai mare. Mie îmi pare straniu, când auzim unii funcționari publici din statul nostru, când cumva vehiculează, că second hand-ul este unul mai neproductiv. Nu. El arată foarte clar că el e productiv. Cifrele din ziua de ieri, de exemplu, când au fost record de 20 de procente. Asta e datorită inclusiv și a aparaturilor de mâna a doua, care generează și generează energie 100% calitativă, ca și aceea nouă”.

Potrivit Ministerului Energiei, la sfârșitul anului trecut, cota energiei regenerabile în consumul final de energie electrică a constituit circa 16%. Este o creștere de trei ori față de anul 2022 și de 8 ori față de anul 2020. 

Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine și montaj de Vlad Glinjan