Volumul fraudelor online, anul trecut, a atins cote alarmante! Comparativ cu anul 2022, valoarea s-a triplat și a ajuns la pierderi de 29 de milioane de lei. În cele mai dese cazuri, infractorii cibernetici au folosit ingineria socială pentru a-i deposeda pe oameni de bani. Cu alte cuvinte, i-au manipulat psihologic astfel încât să divulge date confidențiale, care au dus la golirea conturilor bancare. Escrocheria cu implicarea denumirii Poșta Moldovei este un exemplu în acest sens. Alta cunoscută este anunțul că cineva a devenit moștenitorul unei mari averi din țări foarte îndepărtate de Republica Moldova. Sunt situații când băncile intră pe fir și blochează tranzacțiile dubioase, dar acest lucru se întâmplă nu de fiecare dată.
Deși cardurile bancare sunt considerate un instrument destul de sigur în comparație cu banii pe hârtie, fraudele oricum nu pot fi evitate. Anul trecut, volumul infracțiunilor bancare, înregistrate în mediul virtual, au constituit 29 de milioane de lei.
„Pare o cifră mare la prima vedere, dar dacă raportăm la volumul total al operațiunilor cu cardurile de plată care reprezintă 150 de miliarde, atunci obținem o pondere destul de mică, adică este sub un procent, dacă mai exact, este una-două sutimi dintr-un procent din volumul total al tranzacțiilor, deci ele nu sunt foarte frecvente. Dar ceea ce este alarmant, este creșterea volumului de fraude pentru că, de exemplu, comparativ cu anul trecut, în 2022 volumul fraudelor era de 11 milioane de lei bani pierduți și după cum am zis, în 2023 a fost de 29 de milioane, adică este în creștere”, a spus directorul de program Expert Grup, Marina Soloviova.
Valoarea pagubelor s-a triplat anul trecut inclusiv din cauza răspândirii unor metode noi de fraudare, în special a ingineriei sociale, cu alte cuvinte escrocii manipulează psihologic victimele, pentru a le determina să acționeze în interesul lor. Conform datelor Băncii Naționale a Moldovei, acestea constituie în prezent circa 75% din totalul fraudelor.
„Regula de aur este ca, atunci când vă sună cineva și cere să transferați niște bani, nu transferați pentru că băncile nu lucrează așa și nici statul nu lucrează așa. Băncile nu vă sună ca să transferați niște bani, ele pot să vă sune ca să vă prezinte niște produse, servicii, dar niciodată ca să transferați bani sau să spuneți pinul cuiva. Tot așa și Poliția, nu ar trebui să vă sune și să vă spună să plătiți amenzi în nu știu ce cont, pentru că pentru asta există serviciul oficial de stat MPay și prin el se fac toate aceste plăți. Dacă ei vă telefonează, puteți pur și simplu să închideți sau să reveniți dar la numărul oficial al băncii, la serviciul clienți. Iar dacă vă sună ruda, spuneți eu revin și sunați ruda la numărul ei obișnuit, pe care îl aveți salvat în agendă, ca să vă convingeți că, de fapt, ruda este ok”.
„Se întâmplă zilnic, se întâmplă destul de des, în special după pandemie, când fraudele de tip inginerie socială au crescut ca număr foarte mult. Pandemia cumva a influențat și psihologic clienții băncii și sunt mai creduli și oferă datele de card confidențiale persoanelor terțe, destul de des. Persoanele fizice sunt mai des vizate în astfel de fraude și în special mai înaintate în vârstă, sunt cumva mai creduli atunci când îi apelează un fraudator și mai rar pun sub îndoială ceea ce aud la telefon. De exemplu, dacă este apelat”, a zis șefa direcției Securitate Carduri, instituție bancară, Irina Prisăcari.
Față de anul 2022, numărul de fraude a crescut cu 50 de procente.
„În cazul în care suntem apelați de către clienți care au avut o situație dubioasă în primul și în primul rând, noi securizăm cardul, aplicația, pentru a nu permite frauda să continue. Ulterior, banca sugerează clientului să se adreseze la organele de poliție pentru a investiga mai minuțios acest caz. De asemenea, noi evaluăm să vedem ce tip de tranzacție a fost efectuată și, în dependență de tipul acestuia, aplicăm anumite măsuri. Avem cazuri cu succes când banca returnează, banca beneficiară returnează aceste plăți. Sunt cazuri și cu mai puțin succes când nu obținem acest retur”.
„În condițiile în care clientul reacționează rapid în momentul când înțelege că a fost înșelat și apelează banca pentru a informa despre apelul primit sau schema de manipulare în care a căzut el victimă. - Dar dacă banii au fost luați din cont? - Dacă banii au fost luați din cont, banca investighează cazul. În dependență de caz, unde este posibil, banca intervine și oprește transferurile. Dacă banii deja, adică timpul de informare a băncii, este destul de mare și clientul respectiv care a primit mijloacele bănești, a extras această sumă din cont, deja banca nu mai poate face, cu toate că și în acest sens sunt careva acțiuni care se întreprind în vederea recuperării acestor bani.
Banca are standardele cele mai înalte de securitate implementate, inclusiv sisteme de monitorizare și de identificare a anomaliilor de comportament. - Ce înseamnă anomalii de comportament? - Adică, dacă de regulă clientul nu a achitat niciodată anumite cumpărături de sume mari, dar acum brusc achită, aceste anomalii se verifică suplimentar și se întreprind acțiunile necesare”, a spus șefa direcției Securitate Carduri, instituție bancară, Elena Gligor.
Ca și celelalte autorități, și reprezentanții instituțiilor bancare invocă cea mai simplă și eficientă regulă: datele conturilor și cardurilor bancare nu trebuie oferite nimănui.
„Atunci când angajații bancari apelează, ei au toate informațiile disponibile despre acel client. Respectiv, un angajat bancar niciodată nu o să solicite de la client numele, prenumele sau numărul de card sau alte date necesare pentru a efectua o operațiune pornind de la această informație. Vreau să menționez că în momentul în care apelează cineva și se prezintă drept lucrător bancar și încep cere datele de card, acesta la sigur, cu probabilitate foarte mare, este escroc”.
Escrocheriile circulă inclusiv pe rețelele sociale, foarte populare printre moldovenii de orice vârstă.
„Acuma este o schemă care ia amploare, se sparg conturile de socializare și din numele persoanei respective căreia i s-a spart contul, se scriu mesaje în lista de prieteni sub pretextul că cer o datorie, li se cer datele de card și ulterior se fac operațiuni frauduloase. De aceea, pentru a evita aceste riscuri, oamenii trebuie să-și seteze parole mai securizate, mai complicate, nu de acestea uzuale. - Nu 1234? - Nu 1234, exact”.
Un alt buton roșu trebuie să se aprindă și în cazul celor care primesc e-mailuri de la prinți sau din partea unor pretinse rude bogate, prin care sunt informați că au moștenit sume colosale.
„Mai există frauda prin plată anticipată, așa numitele scrisori nigeriene. Vă vine un mesaj și vi se spune că ați câștigat într-o tombolă sau într-un concurs și aveți de ridicat un premiu, sau că sunteți moștenitorul unui milionar de peste hotare. Dar ca să intrați în posesia premiului sau a moștenirii trebuie să plătiți în avans o sumă, în calitate de impozit sau o taxă de livrare. În acest caz ar trebui să vă gândiți, cât de probabil este că ați câștigat într-un concurs la care nici nu ați participat? Sau dacă trăiți în Moldova, cât de probabil este că sunteți ruda unui miliardar din Statele Unite? Deci bunul simț, pur și simplu”.
Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine de Vlad Glinjan
Montaj de Constantin Niculae
