10 aprilie 2024, ora 13:50

Nu uitați dacă ați fost acasă la miezul nopții între șapte și opt aprilie pentru că vor să știe recenzorii recensământului. Nu este o glumă dar o întrebare ce i-a nedumerit deja pe mulți dintre cei care au văzut deja chestionarul cu întrebări. În timp ce oamenii fac glume pe seama întrebărilor ciudate, conducerea Biroului de Statistică susține că a elaborat un chestionar conform standardelor internaționale.

„În lista întrebărilor la care vor trebui să răspundă moldovenii în cadrul Recensământului se regăsesc și unele de-a dreptul ciudate. De exemplu, în unul dintre chestionarele făcute publice de Biroul Național de Statistică, oamenii sunt întrebați dacă în noaptea de 7 aprilie au dormit acasă. În același timp, moldovenii trebuie să spună unde s-au aflat în ziua de 8 aprilie și dacă peste câteva luni intenționează să plece din locuință. O altă întrebare care a trezit nedumeririrea multora este dacă se confruntă cu dificultăți de vedere, auz, mobilitate sau de memorare și concentrare”.

Pe rețelele de socializare au apărut deja mai multe postări, în care oamenii se arată indignați de întrebările din chestionare. Unii merg și mai departe și se întreabă deja unde pot achită amenda, deoarece nu vor să răspundă la astfel de întrebări, mai ales că li se cere să indice și numărul de telefon.

Explicația Biroului Național de Statistică este că, în cadrul Recensământului, trebuie să fie stabilită aceeași dată de referință pentru toată lumea.

De cealaltă parte, sociologii și experții în sondaje susțin că e loc la Recensământ de întrebări care ar putea părea mai ciudate și că acestea își au rostul lor.

Cât ține de numărul de telefon, experții susțin că acesta este cerut pentru ca, ulterior, autoritățile să poată evalua calitatea desfășurării recensământului. Precizăm că Recensământul Populației și Locuințelor a fost lansat luni, 8 aprilie, când aproximativ 4 600 de recenzori au pornit prin satele și orașele Moldovei, pentru a colecta informațiile de la cetățeni. Acesta va dura până la șapte iulie. Costurile acestuia se ridică la 370 de milioane de lei. Autoritățile susțin că datele colectate ne vor ajuta să înțelegem mai bine nivelul de bunăstare al populației, cel al educației, dar și structura în funcție de etnie.

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?