12 aprilie 2024, ora 19:14

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, trage un semnal de alarmă după vizitele frecvente din ultima perioadă la Moscova ale mai multor politicieni de la Chișinău. Într-un interviu pentru publicația Adevărul, Nosatîi a subliniat că amploarea acțiunilor actorilor pro-ruși se va intensifica, pentru a-și atinge scopul dorit. Totuși, ministrul a menționat că în acest moment, Rusia nu reprezintă un pericol militar în adresa securității Republicii Moldova deși duce, prin intermediul actorilor pro-ruși, un război hibrid care s-ar putea intensifica o dată cu referendumul și prezidențialele.

„Nu o să le fac publicitate. Cu regret, sunt așa personaje care fac naveta la Kremlin, la Moscova, după primirea indicațiilor. Alții merg la Ierusalim, alții în Cipru și alte destinații de unde primesc indicații, de unde generează resurse financiare pentru susținerea acestor activități de destabilizare. Este evident că amploarea acestor acțiuni nu se va reduce, dar se va intensifica pentru a atinge scopul dorit. În ce forme și metode este greu de presupus acum, fiindcă vedem că sunt destul de inovativi și explorează orice posibilitate pentru a atinge scopul dorit. O să fie o intensificare, dar vreau să spun că împreună cu colegii din toate instituțiile statului lucrăm coordonat pentru a nu admite destabilizarea situației, pentru a menține calmul și a asigura securitatea cetățenilor, și vom continua să facem aceasta. Ministerul Apărării, reieșind din destinația sa, are o misiune mai specifică. Ce ține de activitățile interne se ocupă Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul de Informații și Securitate. Noi colaborăm cu ei. Ne pregătim pentru misiunea noastră de bază, pentru apărarea țării împotriva posibilelor agresiuni militare la independența și integritatea și suveranitatea statului”, a subliniat Anatolie Nosatîi. 

Ministrul Apărării a mai declarat că înaintarea armatei ruse, inclusiv în regiunea Odesa, aproape de hotarul cu Republica Moldova, nu trebuie să îngrijoreze. 

 ,,Haideți să pornim de la ceea că actualmente sunt niște mișcări tactice pe câmpul de luptă. De multe ori sunt făcute pentru a ocupa pozițiile favorabile sau pentru a proteja efectivul de la loviturile discriminatorii care sunt efectuate de Federația Rusă și nădăjduim că ei își folosesc tot potențialul pe care-l au pentru a atinge scopurile sale. Folosește potențialul uman pe care îl are mult mai mare ca Ucraina și nu jertfește vieți omenești pentru a ocupa anumite evenimente care au o importanță tactică, să spunem. Nu trebuie să ne îngrijoreze situația în acest moment prea tare, fiindcă schimbări majore nu se observă. E clar că odată cu schimbarea condițiilor climaterice, va fi posibil de manevrat mai bine pe câmpul de luptă. Ne vom aștepta la o confruntare majoră și aceasta este evidentă, suntem în al treilea an de luptă. Ambele părți se vor strădui să aibă rezultate pentru această perioadă”, a spus Nosatîi.

Recent, ministrul Apărării a vorbit în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8 despre capacitățile de apărare ale Republicii Moldova. Anatolie Nosatîi a precizat atunci că Moldova nu își permite un sistem de apărare antiaeriană, care ar depăși cu mult bugetul anual al armatei. Astfel, din banii pe care îi are, Ministerul Apărării își îndreaptă atenția spre alte aspecte, cum ar fi achiziția de artilerie și dezvoltarea capacităților de apărare împotriva dronelor.

În luna decembrie 2023, în Republica Moldova a fost livrat un radar de monitorizare a spațiului aerian, cumpărat din bugetul național de apărare, prin intermediul unei companii franceze, care a asigurat sprijinul informațional și logistic.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina au fost înregistrate mai multe cazuri când dronele sau rachetele rusești au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova. De asemenea, resturi de proiectile doborâte au fost depistate pe teritoriul țării noastre, unele cu încărcătură explozivă. Recent, un asemenea caz de acest fel a avut loc la Etulia, Vulcănești. Printre fragmentele de dronă depistate era și partea de luptă, care conținea circa 50 de kg de substanță explozivă. Din fericire, nimeni nu a fost rănit, iar explozibilul a fost detonat controlat de geniștii moldoveni.

21 decembrie 2024, ora 23:11

Astăzi vorbim Verde-n ochi despre educație și salariile mizerabile pe care le primesc profesorii din R. Moldova versus majorările obraznice la pensii pe care le-ar putea primi din anul viitor judecătorii Curții Constituționale.

Zilele trecute, profesorii au ieșit la proteste să ceară salarii decente. În urmă cu o lună, Guvernul le-a promis majorări de 15% de la începutul anului viitor, dar pe ultima sută de metri le-a înjumătățit. În formula votată de Parlament la început de decembrie, profesorii ar urma să beneficieze de o majorare salarială netă între 600 și 900 de lei. Asta în condițiile în care salariul mediu pe economie va crește anul viitor cu 2.400 de lei. Simțiți diferența?

Cu sau fără această majorare, un lucru este cert: Profesorii sunt printre cei mai prost plătiți salariați din R. Moldova. Salarii mai mici au doar angajații din agricultură și cei din domeniul artei. Chiar dacă toate guvernările din ultimii 20 de ani au promis că educația va reprezenta o prioritate pentru ei, salariile cadrelor didactice au fost dintotdeauna sub media pe economie.

De exemplu, în 2020, salariul mediu din învățământ era de circa 7.000 de lei, cu 12% mai puțin decât media pe economie. În 2024, chiar dacă salariul unui profesor a crescut până la aproape 11.000 de lei, el este de fapt cu 24% mai mic decât salariul mediu pe țară. Astăzi, în Moldova, un sudor, electrician sau croitor este mai bine plătit decât un dascăl, pe umerii căruia stă sarcina de a educa următoarea generație de cetățeni.  

Dincolo de declarațiile siropoase ale politicienilor despre importanța imensă a învățătorilor, cifrele oficiale cu privire la distribuția bugetelor arată o realitate total diferită. De exemplu, în 2012, cheltuielile statului pentru învățământ reprezentau 8,4% din PIB, iar anul acesta – ele au scăzut până la 5,4% din PIB. Cei mai mulți bani au fost alocați protecției sociale, adică compensațiilor și ajutoarelor pentru cei vulnerabili financiar.

Și dacă alocarea banilor pentru compensații la facturi este de înțeles, atunci o ultimă inițiativă a Guvernului care își propune să vină cu stabilirea unor pensii nesimțit de mari pentru judecătorii Curții Constituționale este de-a dreptul scandaloasă. Dacă această modificare va fi acceptată de Parlament, cei șase judecători ai Curții vor putea beneficia de pensii în valoare de până la 80 la sută din salariile lor de funcție. Salariul unui judecător constituțional este de 82.000 de lei, astfel pensia acestuia ar putea ajunge la 65.000 de lei.

Când statul spune că nu are bani pentru profesori, dar îi găsește cu ușurință pentru un cerc de elită de judecători, revolta publică este firească. Salarii mici pentru învățători înseamnă și o educație mai proastă, iar prin consecință și o economie mai puțin dezvoltată. Această relație cauzală este demult demonstrată. Statele în care s-a investit sistematic în educație au ajuns economii mondiale. Statele care au neglijat domeniul educației se bălăcesc în sărăcie și corupție.  

Cât despre salarii, profesorii moldoveni pot doar visa la veniturile unor dascăli din Uniunea Europeană. Spre exemplu, un profesor din Olanda sau Danemarca are un salariu mediu lunar de 5.600 de euro, iar unul din România sau Bulgaria – de circa 1.100 de euro lunar. Și asta în condițiile în care prețurile de la noi și cele din România sunt aproape identice.

În concluzie, vă spun verde-n ochi, profesorii noștri merită mult mai mult, iar preocupările Guvernului și Parlamentului pentru confortul financiar nesimțit de mare al judecătorilor Curții Constituționale sunt cel puțin amorale în actualul context economic al țării. 

Pentru ce merite deosebite au meritat magistrații constituționale venituri lunare de peste 7.000 de euro, într-o țară în care profesorii ies la proteste pentru salarii care să-i scape de sărăcie?