15 aprilie 2024, ora 14:07

Este cunoscut faptul că Israelul are unele dintre cele mai moderne armate din lume și printre cele mai performante sisteme de apărare antiaeriană existente. E adevărat că israelienii au fost ajutați și de americani să doboare rachete și drone trase de iranieni și de aliații lor, însă per total, Israelul reușește să fie extrem de eficient în astfel de amenințări.

Este vorba de un sistem de apărare stratificat, conform Euronews.com. Principala armă a Israelului este scutul Iron Dome, dezvoltat ca urmare a faptului că Hamas a preluat Gaza în 2006. Iron Dome este un sistem de apărare antiaeriană al cărui dezvoltare a fost finalizată în 2011, iar americanii au sprijinit studiile și construirea sa.

Sprijinul american pentru acest sistem face parte dintr-un pachet mai mare de ajutor militar american pentru Israel, care, potrivit unui acord între cele două țări, va totaliza 38 de miliarde de dolari în perioada 2019-2028.

Sistemul Iron Dome a început să fie operațional în aprilie 2011, când a doborât o rachetă Grad trasă din Gaza în orașul israelian Ashkelon. Iron Dome este alcătuit dintr-o serie de unități mobile remorcate cu camioane și poate intercepta rachete cu rază scurtă și medie de acțiune, în principal.

Iron Dome a fost creat pentru a face față loviturilor de mortiere și rachetelor lansate în Israel de la o distanță relativ mică, de către militanții din Gaza și de către luptătorii anti-israelieni din Liban aparținând Hezbollah. Sistemul se bazează pe un radar sensibil, capabil să detecteze un proiectil care se apropie de la o distanță cuprinsă între 4 și 70 de kilometri și îi prezice traiectoria și punctul de impact. Apoi, aceste informații sunt procesate într-un centru de control care se conectează la un lansator de rachete pentru distruge proiectilul respectiv.

În funcție de proiectil, se decide ce tip de rachete și de lansatoare trebuie folosite pentru a le doborî pe cele care sunt considerate amenințări. Sunt lansate apoi rachete secundare, dacă e cazul, pentru a se asigura că o amenințare este neutralizată corespunzător.

Totul se întâmplă în câteva secunde, iar sistemul este conceput pentru a funcționa eficient în toate tipurile de vreme și este operat non-stop. Costul fiecărei rachete trase de sistemul Iron Dome este de aproximativ 40.000-50.000 de dolari, potrivit unui cercetător de la Institutul pentru Studii de Securitate Națională din Israel.

Un punct slab al sistemului Iron Dome este că nu poate proteja suprafețe mai mari de 100 - 150 km pătrați, limitându-și oarecum eficiența. Astfel, chiar și într-o țară mică, precum Israel, bateriile de rachetă trebuie mutate în funcție de riscul perceput.

Un alt sistem de apărare antiaeriană este Arrow 3, dezvoltat și finanțat tot în parteneriat cu americanii, de către Israel Aerospace Industries și Boeing, la fel ca Iron Dome. Este util în special pentru rachetele cu rază lungă de acțiune și este menit să intercepteze rachete balistice în timp ce acestea încă se află în afara atmosferei terestre, eliminând de la distanțe mari proiectilele și focoasele lor nucleare, biologice, chimice, de distrugere în masă sau convenționale.

Arrow 3 este capabil să intercepteze rachete balistice la altitudini de peste 100 de kilometri și are o rază de acțiune declarată de până la 2.400 kilometri. De exemplu, Arrow 3 a fost folosit în conflictul actual pentru a intercepta rachetele lansate de militanții Houthi din Yemen. Arrow 3 a fost testat cu succes de armata israeliană la începutul anului 2022, când figura pe lista achzițiilor a 14 state membre NATO, printre care și România.

O rachetă interceptoare Arrow 3, cea care este trasă pentru a distruge racheta lansată de inamic, costă aproximativ trei milioane de dolari, iar întreg sistemul, peste două miliarde de dolari, potrivit estimărilor presei israeliene și germane.

De asemenea, israelienii utilizează și sistemul american Patriot, care este cea mai veche componentă de apărare a țării. Patriot a fost folosit pentru prima dată în timpul Războiului din Golf din 1991, pentru a intercepta rachetele Scud lansate de liderul Irakului la acea vreme, Saddam Hussein.

Israelul dezvoltă acum un nou sistem cunoscut sub numele de Iron Beam, care utilizează tehnologia laser pentru a intercepta amenințările. El nu este încă operațional, dar va fi în curând, iar oficialii israelieni spun că acest sistem "va schimba totul", deoarece este mult mai ieftin de operat decât sistemele existente convenționale.

11 octombrie 2024, ora 23:01

Ucraina a anunțat vineri că investighează moartea în captivitatea rusă a jurnalistei ucrainene Viktoria Roșchina, care a fost dată dispărută în 2023, scris Reuters. Jurnalista independentă, care a lucrat și pentru RFE/RL și alte instituții de presă ucrainene, a fost ținută captivă în două centre de detenție descrise ca fiind unele dintre cele mai brutale, fiind cunoscute pentru metodele sale extreme de tortură, scrie Ukrainska Pravda.

Viktoria Roșchina, în vârstă de 27 de ani, a dispărut în august 2023, în teritoriile ocupate de ruși în timp ce acoperea războiul, fiind corespondentă pentru mai multe instituții de presă. Rusia a recunoscut în aprilie anul trecut că ea este reținută, potrivit hotnews. 

Comisarul ucrainean pentru drepturile omului, Dmitro Lubineț, a confirmat joi seară pe rețelele de socializare moartea acesteia, în ceea ce e a spus că era detenția ilegală, dar nu a precizat circumstanțele.

Andrii Iusov, un purtător de cuvânt al serviciilor de informații militare din Ucraina, a declarat pentru postul public Suspilne că Roșchina a fost pe o listă de prizonieri care urmau să fie eliberați în timpul unui schimb de prizonieri și că „s-a făcut tot ce era necesar” pentru schimb.

Ea urma să fie transferată la Moscova din orașul Taganrog, sud, a spus el.

Grupul Reporters Without Borders a declarat că Roșchina a murit pe 19 septembrie, citând o scrisoare pe care familia ei a primit-o joi de la Ministerul rus al Apărării.

Procuratura Generală ucraineană a declarat că anchetează moartea acesteia ca pe o crimă, în timp ce deja exista deschis un dosar cu privire la crime de război. 

Până vineri dimineață, Rusia nu a comentat public moartea ei.

„Ce au făcut cu ea? Ce i s-ar fi putut face unei fete tinere ca să o facă să moară?” a scris activista și colega ei Oleksandra Matviiciuk, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2022, a pe X.

Într-o declarație de vineri, Uniunea Europeană a cerut „o anchetă amănunțită și independentă care să clarifice toate circumstanțele” morții jurnalistei.

„Soarta ei este o reamintire tragică a miilor de persoane reținute în teritoriile ucrainene ocupate și în Rusia, precum și a represiunii impuse de autoritățile ruse”, se arată în comunicat.

Roșchina a documentat eforturile Moscovei de a consolida puterea rusă în părțile din estul și sudul Ucrainei ocupate după invazia Kremlinului din februarie 2022. Ea a surprins, de asemenea, dificultatea vieții de zi cu zi din peninsula Crimeea la Marea Neagră, pe care Rusia a confiscat-o și a anexat-o în 2014. Articolele Viktoriei Roșchina au inclus fotografii ale echipamentelor militare rusești și au dezvăluit amploarea ruinelor din Mariupol, devastat de un asalt și asediu rusesc de luni de zile.

Ea a mai fost reținută o dată înainte de forțele ruse, timp de 10 zile, în sud-estul Ucrainei, în primele săptămâni ale invaziei Kremlinului.

Tetiana Katricenko, director executiv al organizației pentru drepturile omului Media Initiative for Human Rights (MIPL), a spus că Roșchina a fost ținută în captivitate în cel puțin două închisori: Colonia Penală nr. 77 din Berdeansk, oraș ocupat temporar, și Centrul de detenție nr. 2 din Taganrog, Rusia.

„Ambele unități au fost folosite de ruși încă din primele luni ale invaziei pe scară largă pentru a-i ține atât soldați ucraineni, cât și pe civili, inclusiv femei”, a menționat Katricenko.

„Taganrog (dar și Berdiansk, unde torturau prizonierii cu șocuri electrice) este cunoscut drept unul dintre cele mai brutale locuri pentru ucraineni din Rusia. Este numit iadul pe pământ. Acolo sunt ținuți în mod special luptătorii Azov de la Azovstal. Prizonieri eliberați povestesc torturi îngrozitoare. Acolo, toți cei pe care rușii vor să-i eticheteze drept criminali sunt forțați să mărturisească crimele pe care nu le-au comis. Ulterior, sunt transferați la Rostov pentru a fi judecați”, a spus Katricenko.

Potrivit acesteia „Viktoria a fost ținută în Taganrog cel puțin din mai până în septembrie 2024, la izolare. Chiar înainte de un schimb planificat pe 13 septembrie 2024, ea și cel puțin o altă femeie din Melitopolul ocupat au fost scoase din Taganrog. Nu se știe unde au fost duse”.

Centrul de detenție nr. 2 din Taganrog este considerat unul dintre cele mai brutale din Rusia. Din aprilie 2022, apărătorii Mariupolului au fost trimiși acolo.

Prizonierii de război eliberați au povestit că gardienii de la Taganrog folosesc pentru tortură bastoane de cauciuc, ciocane de lemn și șocul electric. Prizonierii sunt bătuți când vin, apoi în timpul perchezițiilor zilnice și a interogatoriilor. În timpul interogatoriilor, deținuții sunt forțați să mărturisească crime pe care nu le-au comis.

„Un bărbat era în aceeași celulă cu mine. Îl duceau la interogatoriu în fiecare zi. Gardienii abhazi i-au spus că îl vor bate până când va mărturi și o va semna. L-au înecat cu apă, i-au aruncat o cârpă pe față și i-au turnat apă. Dreptu urmare, a semnat totul”, a spus unul dintre militarii eliberați, al cărui nume nu a fost făcut public de MIPL din motive de securitate.

„Am auzit în mod constant țipete – cineva era mereu bătut. Uneori, țipetele continuau 15-20 de minute, iar după aceea, persoana nu putea să stea în picioare. Au fost aruncați înapoi în celulă, aproape inconștienți”, a spus un al prizonier.