Necazurile fermierilor nu trec pe alături de Ministerul Agriculturii, ne asigură instituția, misiunea căreia este să dezvolte politici și strategii noi, prin care sectorul să ofere maximă profitabilitate. Dar, pentru a beneficia de susținere, fermierii trebuie să respecte cel puțin două reguli de bază: să-și schimbe abordarea și să adopte, prin investiții, metode și tehnologii noi de lucru și să colaboreze cu alți fermieri din domeniu, prin organizarea în cooperative, asociații și alte forme. Doar unindu-și forțele, vor putea evita falimentul, spune secretarul de stat al ministerului. De ani buni, agricultura de la noi este susținută financiar și de Guvernul american. După ce a studiat piața, s-a decis ca investițiile să fie în domenii precum apicultura ori pomicultura. Cu bani americani, fructele noastre ajung mai ușor pe noi piețe de desfacere, se irigă și se prelucrează terenurile, prin implementarea unor tehnologii de ultimă generație.
„Este o opțiune pe partea de tehnică și utilaj agricol care este subvenționată, vorbesc de agricultura conservativă. Noi avem proiectele de implementare cu ajutorul Băncii Mondiale, care iarăși dau grant, în proiectul „Managementul Dureabil al Terenurilor”. În acest scop sunt finanțări, doar trebuie de a avea încredere. Foarte mare nemulțumire noi am avut din partea producîtorilor agricoli atunci când am scos plugul de la subvenționare, dar elementele de subvenționare sunt promovate de stsat pentru a promova politic moderne care în continuare ar asigura producătorul de anumite riscuri, de a-l reorienta către culturi de perspectivă, tehnologii de perspectivă, riscuri climatice care ar apărea. Politica de subvenționare urmărește acest scop, să orienteze producătorul agricol pentru a efectua o investiție corectă”, a spus secretarul de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Șarban.
„Este vorba de abordare, că ea trebuie să fie științifică, ea trebuie să fie cu amprentă de specialitate, ea trebuie să fie adaptată la tehnologiile moderne, la condițiile pedoclimaterice pe care le avem noi acum. Clar lucru că cei care au mai multe mijloace financiare și își pot permite să investească, ei mai rapid pot să se adapteze și pe suprafețe mai mari inclusiv. Cei care nu au această posibilitate, ar trebui să o înceapă de la suprafețe mici. Și dacă e să vorbim despre irigare, sau despre plantații pomicole, nu este neapărat să începem de la zece, douăzeci sau o sută de hectare. În dependență de situația financiară, o începi de la ceva ce poți gestiona, menține și întreține, pe o perioadă până intră pe rod. Toate acestea se fac prin intermediul planificării”, a adăugat el.
Reprezentantul Ministerului Agriculturii a atras atenția că o bună parte dintre fermieri produc mai mult decât pot vinde sau gestiona, iar asta duce uneori la pierderi. O altă problemă e reprezentată de lipsa cunoștințelor de marketing, de care toți fermierii au nevoie, pentru a putea valorifica produsele pe care aceștia vor să le aducă pe piață.
„Noi nu îi învinuim aici pe producătorii agricoli de faptul că ei s-au creditat și că ei au putut să facă una sau alta, noi îi învinuim aici de faptul că ei puteau să se limiteze într-un anumit timp. Ei știau cât e datoria lor, cel mai bine ei știau asta, ei știau care este potențialul terenului pe care ei îl gestionează. Ei nu au contrapus acest potențial, cu riscurile care pot interveni pe parcursul unui an de vegetație. Ei au vrut să gestioneze aceeași suprafață de teren, vorbim de sute sau mii de hectare, chiar dacă ei deja erau în dificultate financiară. Înțeleg că asta a fost o loterie, în cazul în care era un an bun ei reușeau să-și întoarcă toate datoriile. - Au riscat. - Au riscat și acest risc fiecare și-l asumă”.
De asemenea, reticența producătorilor agricoli față de agricultura performantă continuă să genereze costuri mai mari de producție și, pe termen lung, duce la distrugerea solului.
„Se poate, dar pe lângă acest se poate, trebuie să avem încredere și să facem o planificare bună. Trebuie să avem ambiție și încredere în ceea ce noi facem, dar încrederea asta trebuie să fie bazată pe cercetări științifice, care sunt. Dacă nu sunt în Moldova, ele sunt peste hotare. Agricultura conservativă nu a descoperit-o Republica Moldova, ea este implementată inclusiv în Republica Moldova și ea aduce rezultate celor care o implementează așa cum este descrisă ca tehnologie. Da, ea necesită alte utilaje”.
O soluție pentru susținerea producătorilor care vor să investească în echipamente moderne, metode și material săditor cu caracteristici noi, este subvenționarea unei părți a investițiilor.
„Noi trebuie să investim concomitent cu producătorul și pe etape. Dacă e vorba de un proiect care presupune mai multe etape de implementare până la finalizarea investiției, statul vine cu partea lui, dacă e vorba de 50 de procente, 50 de procente, sau dacă e 30, atunci 30. Agentul economic vine cu partea lui. E vorba de înființarea plantației, au venit ambii cu aport pentru înființare, trebuie instalată plasă antigrindină, ambii au venit și au contribuit cu mijloace financiare și au procurat sistemul antigrindină. Trebuie tehnică sau echipament, iarăși au venit ambii. Am venit, am subvenționat din start și se face plata în avans, până a procura acea tehnică. Pe urmă se verifică dacă s-a procurat sau nu s-a procurat și se verifică legalitatea utilizării banilor. Dar nu trebuie să ducem producătorul spre credite”.
Iar pentru a deveni mai puternici și pentru a evita falimentul, fermierii ar trebui să se unească în asociații sau cooperative, mai crede secretarul de stat.
„Ea este privită de către producători ca o readucere a colhozurilor. Nu este corect. Producătorii agricoli din lumea civilizată lucrează prin cooperare, pentru diminuarea costului de producție, adică ei cumpără mai mult, cumpără în comun, contribuie toți, repartizează și tot așa. Sau se orientează spre comerț. Ei formează loturi mai mari de un anumit produs, încheie niște contracte cu o valoare mai mare pe kilogram și pot să obțină profit”.
Protestele producătorilor de cereale au determinat autoritățile din domeniu să modifice politica de creditare.
„Politica statului este orientată spre oferirea acesului mai bun al producătorului la finanțe. Noi vrem să schimbăm politica de credit revolving la această agenție de dezvoltare și modernizarea agriculturii, sa-l trecem de la trei ani dintre care unul este de grație, dobânda va fi de două procente, două jumate sau trei, va fi examinat, trebuie să prelungim această perioadă a creditării până la șase ani, pentru că tehnica agricolă are perioadă de exploatare de șapte ani, deci nu trebuie să depășim perioada de exploatare. Deci până la șase ani, cu doi ani de grație, ca agentul economic să-și revină, să poată produce bani și să aibă cu ce achita. Deci este un început, noi vom vedea cum va funcționa acest lucru, vom discuta în continuare cu Ministerul Economiei, cu ODA și vom vedea care sunt posibilitățile ca noi să facem un pachet de credit pentru agricultor. Nu știu dacă noi economic am putea să facem niște restricții sau să punem niște prețuri de referință la import. Și consumatorul are un drept ca să aibă acces la niște produse de calitate și mai ieftine. Este urât din partea mea să vorbesc despre asta, dar noi trebuie să muncimca producătorul nostru să fie competitiv cu acel producător. El trebuei să producă mult, calitativ și ieftin. Și el trebuie să fie mai ieftin decât cel de import, pentru că nu are costuri de logistică și dacă acela poate, înseamnă că și noi aici trebuie să putem”.
În planurile ministerului se mai regăsește și înființarea unor instituții de cercetare, prin care producătorii și cercetătorii să fie tot timpul în contact. Supraviețuirea, în opinia secretarului de stat, este ca agricultorii să accepte schimbările și să se adapteze.
„Să nu opună rezistență la schimbări și la cerințele de piață. Asta, pur și simplu, prelungește moartea lor, este clar”.
De trei decenii, agricultorii din Moldova mai au un partener de încredere alături. Guvernul american, prin reprezentanța USAID Moldova. În tot acest timp, a investit 130 de milioane de dolari pentru a schimba la față agricultura țării. Recent, a fost lansată o nouă etapă din această susținere.
„Proiectul a fost lansat în toamna anului 2022, având un scop dublu. Cu ajutorul nostru, Guvernul Statelor Unite dorește să susțină sectorul agricol, vitivinicol și cel al turismului, în gestiunea factorilor negativi care au apărut în urma războiului din Ucraina”, a spus directorul adjunct, Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova, Viorel Leahu.
Prin acest proiect sunt susținute proiecte din domenii cu valoare adăugată înaltă și anume, sectorul horticol, sectorul apicol și agricultura ecologică.
„Ajutăm producătorii agricoli să implementeze tehnologiile necesare în domeniul producerii, gestiunii post recoltă, a procesării, astfel ca produsul lor să corespundă cerințelor piețelor din vest”.
Sprijinul oferit prin intermediul acestor proiecte a făcut ca, după toate crizele prin care au trecut producătorii de fructe, aceștia să ajungă pe piețele europene și nu numai, oferind produse calitative și pe gustul cumpărătorilor.
„Exporturile noastre au început cu România, apoi s-au extins către Polonia, dar în ultimul timp există exporturi către Italia, Franța, Olanda, Marea Britanie, Suedia. Golful Persic reprezintă o piață deja tradițională pentru merele din Republica Moldova, iar cu ajutorul nostru și în parteneriat cu Moldova Fruct, în prezent deschidem alte piețe, cum ar fi piața Indiei, care reprezintă o piață foarte mare și alte țări din Asia de sud est, cum ar fi Thailanda sau Malaezia. Unii exportatori deja au succes pe piețe din Africa, cum ar fi Egypt sau Kenya”.
Acest proiect finanțat de Guvernul Statelor Unite are, în acest moment, un buget de 50 de milioane de dolari.
„Mult am dori ca în perioada următoare să susținem crearea unor parteneriate între producători și exportatori. Producătorii din Republica Moldova sunt fragmentați, pe când piețele din vest au cerințe foarte stricte privind volumurile, consistența livrărilor, trasabilitatea, omogenitatea calității”.
Ca și în cadrul programelor oferite de stat, și Guvernul Statelor Unite finanțează proiecte care insistă pe folosirea inovațiilor tehnologice, a metodelor noi de producție și soiurilor noi de plante.
„Suportul nostru este anume pentru asemenea inițiative cu ulterioara diseminare a experienței către alți colegi și aici este rolul important al asociațiilor sectoriale, prin care toată această experiență este diseminată, prin toate evenimentele organizate de aceste asociații. Atât evenimente regionale cât și conferințe naționale pe care des le susținem”.
La programele desfășurate de USAID Moldova nu pot aplica producătorii de cereale, din câteva motive.
„Când se determină care sector va fi susținut, se analizează care va fi impactul acestor investiții. Agricultura cu valoare adăugată, sectorul vitivinicol, turismul, demonstrează posibilitate de profitabilitate mai înaltă, dacă e să luăm la unitate de investiții sau de suprafață. Plus la asta, ele au potențial de creare de locuri de muncă. Noi înțeleg foarte bine că, comunitățile pentru a fi sustenabile, ele au nevoie de locuri de muncă pe durata întregului an, nu doar sezonier. De aceea, aceste sectoare au potențialul cel mai mare, de aceea ele sunt susținute în mod speial de către USAID, dar multe reforme promovate de noi sunt în beneficiul tuturor fermierilor”.
Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine de Vlad Glinjan
Montaj de Constantin Niculae
