Premierul israelian Benjamin  Netanyahu le-a cerut miniștrilor de Externe ai Germaniei și Marii Britanii să facă presiuni asupra Hamas,  pentru a finaliza un acord de încetare a focului. Consiliul de Război se va întruni, joi, 18 aprilie,  pentru a discuta dosarul răpiților și cele mai recente evoluții privind un armistițiu. Până la negocierile de pace pe care le-ar putea purta oficialii celor două state menționate mai sus, tensiunile din Orientul Mijlociu se adâncesc. Israel nu bombardează doar Gaza, ci se confruntă cu atacuri din partea Iranului. Mai exact, se pregătește să ofere „riposta” Iranului, pentru atacurile de săptămâna trecută. Nordul Irsaelului a fost puternic atacat de Hezbollah.

UPDATE Iranul şi-ar putea revizui ''doctrina nucleară'' în contextul ameninţărilor israeliene, a declarat joi un comandant al Gardienilor Revoluţiei, ceea ce sporeşte temerile referitoare la programul nuclear despre care Teheranul a susţinut constant că are exclusiv scopuri civile, relatează Reuters şi AFP. ''O revizuire a doctrinei şi politicii noastre nucleare şi consideraţiilor comunicate anterior este perfect posibilă'', a spus generalul Ahmad Haghtalab, responsabil pentru securitatea nucleară în cadrul corpului de elită al Teheranului, citat de agenţia de presă Tasnim.

UPDATE După UE, Marea Britanie și SUA au sancționat firme iraniene implicate în producția de drone și rachete, relatează Sky News. Statul major al forțelor armate iraniene și Marina Gardienilor Revoluției se numără printre cele 13 noi desemnări în cadrul regimului de sancțiuni al Regatului Unit. Au fost incluse mai multe organizații militare iraniene, persoane și entități legate de industriile de drone și rachete balistice.

UPDATE Google a concediat 28 de angajați care au protestat săptămâna aceasta față de un contract de cloud computing încheiat de companie cu guvernul israelian.

UPDATE Exporturile germane în Iran au crescut semnificativ la începutul acestui an, în pofida sancţiunilor mai stricte impuse Teheranului ca urmare a susţinerii acordate de către acesta Rusiei în războiul cu Ucraina, transmite dpa. În perioada ianuarie-februarie, exporturile au crescut cu 22%, ajungând la 241 milioane de euro, a anunţat joi Biroul federal de statistică. În acelaşi timp, importurile au scăzut cu peste 13%, la 41,2 milioane de euro.

UPDATE G7 trebuie să arate o "reacţie" după atacul "fără precedent" al Iranului împotriva Israelului, a declarat joi şefa diplomaţiei germane Annalena Baerbock, în cadrul unei reuniuni a miniştrilor de externe din G7 pe insula italiană Capri, relatează AFP. "Discutăm şi aici, în cadrul G7, măsuri suplimentare", a declarat Baerbock, în condiţiile în care ţările occidentale iau în considerare sancţiuni sporite împotriva Teheranului, insistând în acelaşi timp asupra necesităţii de a se evita "o escaladare".

UPDATE Desfiinţarea agenţiei ONU pentru refugiaţii palestinieni (UNRWA) ar risca să accelereze foametea în Fâşia Gaza şi să condamne o generaţie de copii „la disperare”, alimentând „cicluri nesfârşite de violenţă”, a avertizat miercuri secretarul general al organizaţiei, Philippe Lazzarini, transmite AFP. Agenţia, care are peste 30.000 de angajaţi în regiune (Gaza, Cisiordania, Liban, Iordania şi Siria), este acuzată de Israel că a angajat „peste 400 de terorişti” în Fâşia Gaza. Iar 12 dintre angajaţii săi sunt acuzaţi de israelieni că au fost implicaţi direct în atacul fără precedent din 7 octombrie al Hamas pe teritoriul israelian. Acuzaţii care au dus la suspendarea finanţărilor de către anumite ţări donatoare, dintre care unele au fost reluate.

UPDATE Uniunea Europeană a decis miercuri să impună noi sancţiuni împotriva Iranului, vizând producătorii de drone şi rachete, a declarat preşedintele Consiliului European, Charles Michel. „Am decis să impunem sancţiuni împotriva Iranului, am vrut să transmitem un mesaj clar” după atacul asupra Israelului, a declarat el la finalul unui summit la Bruxelles la care au participat liderii celor 27 de state membre.

UPDATE Ministrul de externe iranian Hossein Amir-Abdollahian a reiterat joi, la New York, că ţara sa a avertizat Statele Unite că va ataca Israelul ca răzbunare pentru bombardarea consulatului iranian din Damasc, atribuită Israelului, lucru pe care Washingtonul l-a negat, informează EFE.

UPDATE Israelul ar fi desfăşurat artilerie suplimentară şi transportoare blindate de trupe la periferia Fâşiei Gaza, ceea ce sugerează că armata se pregăteşte pentru ofensiva terestră, ameninţată de mult timp, asupra Rafah, singurul loc relativ sigur pentru cel puţin 1,4 milioane de civili palestinieni strămutaţi, scrie The Guardian.

UPDATE Hezbollahul libanez a declarat miercuri că a vizat un post de comandă militar din nordul Israelului, care a raportat 14 soldaţi răniţi, „ca represalii” la moartea a trei dintre combatanţii săi în ziua precedentă în atacuri israeliene, informează AFP.

UPDATE Consiliul de Securitate al ONU urmează să voteze vineri în privinţa cererii statului palestinian de a fi primit ca membru cu drepturi depline al organizaţiei, au declarat pentru Reuters mai mulţi diplomaţi. Se aşteaptă ca Statele Unite, aliate cu Israelul, să blocheze demersul, deoarece acesta ar însemna recunoaşterea efectivă a statului palestinian. Votul celor 15 membri ai Consiliului este programat la ora locală 15 (19.00 GMT). Obiectul este un proiect de rezoluţie prin care se recomandă celor 193 de membri ai Adunării Generale a ONU „să fie admis Statul Palestina ca membru al Naţiunilor Unite”, arată sursele Reuters.

UPDATE Premierul israelian Benjamín Netanyahu a avertizat miercuri că nimeni din rândul partenerilor săi externi nu-i va putea impune ce decizie să ia cu privire la răspunsul Israelului în urma atacului cu drone şi rachete, pe care Iranul l-a efectuat sâmbătă noaptea ca represalii după un atac aerian asupra consulatului iranian de la Damasc.

UPDATE Armata israeliană a anunţat miercuri că stocurile de făină de la Programul Alimentar Mondial (PAM) au intrat în Fâşia Gaza prin portul israelian Ashdod, ca parte a eforturilor de a creşte livrările de ajutoare către teritoriul palestinian asediat şi devastat de război, scrie AFP.

UPDATE După şase luni de conflict împotriva Hamas, publicul israelian este profund divizat în ceea ce priveşte modul în care se poate câştiga războiul din Fâşia Gaza. La fel sunt şi cei trei înalţi oficiali ai cabinetului de război, un organism care atunci când a fost format, era menit tocmai să încurajeze unitatea în acest efort, scrie The Wall Street Journal. Ranchiunele şi certurile de lungă durată privind modul cel mai bun de a lupta împotriva Hamas au deteriorat relaţiile dintre factorii de decizie în timp de război ai Israelului – premierul Benjamin Netanyahu, ministrul apărării Yoav Gallant şi fostul şef al armatei israeliene, Benny Gantz. Cei trei bărbaţi sunt în dezacord în ceea ce priveşte cele mai importante decizii pe care trebuie să le ia.

Generalul Keith Kellogg, desemnat de Donald Trump să pună capăt conflictului, a apreciat chiar că armistițiul de trei zile anunțat de Vladimir Putin este „absurd”. Între timp, cel puțin o persoană a murit și alte 46 au fost rănite, marți seară, după ce valuri de drone rusești au atacat orașele ucrainene Harkov și Dnipro, au declarat oficialii, citați de Reuters, relatează Mediafax. Pe de altă parte, unitățile rusești de apărare aeriană au distrus 34 de drone ucrainene în timpul nopții, au relatat miercuri agențiile de știri rusești, citând Ministerul Apărării al țării, scrie Rador.

Totodată, Volodimir Zelenski a avertizat că lui Vladimir Putin nu trebuie să i se facă niciun „cadou” teritorial pentru a pune capăt războiului, într-un moment în care Washingtonul pare să ia în considerare recunoașterea regiunilor ocupate de Moscova în Ucraina. Totodată, liderul ucrainean i-a avertizat că Rusia ar putea pregăti o nouă agresiune teritorială în această vară, sub pretextul unor exerciții în Belarus. Pe de altă parte, secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, avertizează Kievul și Moscova să prezinte propuneri clare pentru pace „acum”, altfel SUA se retrag din procesul de negociere. Pacea nu va veni atât de repede pe cât dorește SUA, avertizează Kremlinul.

UPDATE Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, le cere aliaților europeni și americani să impună noi sancțiuni rușilor. Impuneți sancțiuni care chiar vor funcționa, a transmis Zelenski. În plus, el a solicitat mai multe sisteme de apărare aeriană, scrie Mediafax. Volodimir Zelenski i-a îndemnat pe aliați să impună Rusiei sancțiuni suplimentare „care chiar vor funcționa”, potrivit Sky News.

UPDATE Agenţia de securitate ucraineană SBU a fost responsabilă pentru un atac cu drone asupra unei fabrici de apărare din Rusia, a declarat miercuri pentru agenţia Reuters un oficial SBU.

UPDATE Preşedintele american Donald Trump se răzgândeşte şi este de părere că omologul său rus, Vladimir Putin, vrea pace în Ucraina, la câteva zile după ce i-a pus la îndoială aceste intenţii, relatează AFP. La doar câteva zile după ce și-a exprimat îndoiala față de intențiile liderului de la Kremlin, Donald Trump susține acum că Vladimir Putin își dorește pace în Ucraina și că el, personal, l-a împiedicat să cucerească întreaga țară.

UPDATE Ucraina ar putea semna chiar miercuri, 30 aprilie, un acord important cu Statele Unite privind mineralele critice, potrivit unei surse din cadrul Biroului președintelui Volodimir Zelenski, citate de publicația The Kyiv Independent. Potrivit sursei, documentul este acum finalizat și prevede o colaborare echitabilă între cele două țări. Mai exact, investițiile vor fi împărțite în mod egal, 50%-50%, între Ucraina și SUA. Acordul se referă la mineralele esențiale, cum ar fi litiul, nichelul, cobaltul sau alte resurse folosite în tehnologia modernă, precum bateriile pentru mașini electrice sau echipamentele electronice.

UPDATE În propaganda Kremlinului, ocuparea orașelor ucrainene poartă numele de „eliberare”. Dar dincolo de cuvintele goale, realitatea este alta: vieți spulberate, case rase de pe fața pământului, comunități transformate în ruine. Bahmut este doar un exemplu. Un oraș unde, înainte de război, se vorbea liber limba rusă, se respectau memoria trecutului și se trăia în pace. Azi, în numele unei false salvări, tot ce a însemnat normalitate a fost șters, se arată într-un material realizat de echipa emisiunii ALO, TV8.

UPDATE Estonia este pregătită să contribuie cu trupe la o potenţială misiune europeană de menţinere a păcii în Ucraina, a declarat miercuri premierul Kristen Michal, relatează dpa, citată de Agerpres.

UPDATE Cel puţin 288 de civili au fost ucişi şi câteva sute au fost răniţi în regiunea rusă Kursk de când forţele ucrainene au lansat o ofensivă în regiune, în august 2024, au declarat miercuri autorităţile regionale.

UPDATE În mesajul zilnic de seară al președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski a sugerat luni, 29 aprilie, că ar putea lovi „zonele dureroase” ale Federației Ruse chiar de Ziua Victoriei. Reacția Moscovei a fost rapidă, calificându-l drept un „terorist disperat și neajutorat”, scrie Ziare.com.

UPDATE Comisia Europeană a anunţat miercuri că, în cadrul ediţiei din 2024 a Fondului european de apărare (FEA), va investi 910 milioane de euro pentru a crea o industrie de apărare puternică şi inovatoare în Europa, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar, transmite Agerpres.

UPDATE Vladimir Putin este deschis păcii și se lucrează intens pentru a o obține, dar o soluție nu va veni atât de repede pe cât dorește SUA, a avertizat miercuri Kremlinul, citat de Sky News. Peskov a adăugat că Moscova trebuie să își atingă obiectivele în Ucraina, dar, de asemenea – aparent în contradicție cu această afirmație – a spus că Rusia este pregătită să aibă negocieri directe cu Kievul cu privire la încheierea războiului.

UPDATE Andriy Yermak, șeful biroului prezidențial al Ucrainei, a avertizat într-un articol pentru The Guardian că nu ar trebui ridicate sancțiunile impuse aviației ruse, deoarece acestea joacă un rol important în oprirea agresiunii militare a Moscovei, scrie Mediafax.

UPDATE Kievul crede că posibilitatea de a obține puncte pentru uciderea trupelor inamice sporește eficiența, stimulează concurența între unitățile militare și sporește capacitatea de monitorizare a frontului, scrie Politico. Armata ucraineană recurge la programe de stimulare similare cu cele utilizate în jocurile video pentru a-și încuraja soldații să ucidă cât mai mulți militari ruși și să distrugă cât mai multe echipamente, scrie HotNews.

UPDATE În faţa diminuării drastice a finanţărilor, Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) îşi va reduce ambiţiile privind ajutorul umanitar pentru Ucraina, recentrându-şi acţiunile pe patru priorităţi, a anunţat o responsabilă a Biroului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA), informează AFP.

UPDATE Consilierii președintelui Trump iau serios în considerare probabilitatea ca acesta să fie pus sub acuzare din nou în situația în care democrații vor obține majoritatea în Camera Reprezentanților în 2026, scrie Mediafax. În prezent, majoritatea în Camera Reprezentanților este deținută de către Republicani, însă Democrații semnalează deja că sunt dornici să îl pună pe Trump din nou sub acuzare, scrie Axios. Donald Trump este singurul președinte american care a fost pus de două ori sub situația de destituire, iar punerea în aplicare a unui asemenea pas poate afecta atât Casa Albă, cât și agenda prezidențială.

UPDATE Deși nu este clar cât de mult se va concentra Trump pe politica externă în cadrul acestui discurs, secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, susține că Administrația Trump a făcut „progrese semnificative” pe acest plan. După ce a afirmat în repetate rânduri că va pune capăt războiului din Ucraina înainte de a prelua funcția, Trump spune acum că acele comentarii au fost făcute „în glumă”, scrie AlephNews.

UPDATE Propunerea președintelui rus Vladimir Putin de armistițiu de trei zile este începutul discuțiilor directe cu Kievul, a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, scrie Digi24.

UPDATE Președintele Vladimir Putin insistă că Rusia trebuie să preia controlul asupra celor patru regiuni ale Ucrainei pe care le-a anexat în 2022, dar pe care nu le ocupă în totalitate (Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson) nici în prezent, ca parte a oricărui acord de încetare a războiului, afirmă trei persoane de la Moscova familiarizate cu discuțiile, a scris marți Bloomberg.

UPDATE Încă un senator conservator iese la rampă și îl critică pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin „pentru uciderea copiilor și bombardarea civililor” din Ucraina, lăsând o „urmă de promisiuni încălcate”. Senatorul american Roger Wicker, președintele Comisiei senatoriale pentru servicii armate, consideră că „e timpul să îl tratăm pe Vladimir Putin ca pe criminalul de război care este”, arată Kyiv Post.

UPDATE În timp ce Rusia își continuă războiul „fără sfârșit” împotriva Ucrainei, un senator republican al lui Trump atacă Kremlinul în plin. John Kennedy din Louisiana face declarații furtunoase la televiziunea Fox News, spunând că Trump trebuie să-l pună la punct pe președintele rus și că „SUA îi vor transforma pe Putin și Rusia într-o hrană pentru pești”.

UPDATE FSB a anunțat reținerea a trei persoane suspectate de pregătirea asasinării unui militar rus. Potrivit declarației de la Moscova, reținuții sunt cetățeni ai Belarusului și Moldovei, precum și un nativ din Ucraina. Serviciul de securitate susține că bomba artizanală pe care suspecții o pregăteau pentru asasinat a explodat accidental într-o clădire rezidențială.

UPDATE Rusia a lansat noaptea trecută 137 de drone de diferite tipuri, iar apărarea aeriană ucraineană a doborât 37 în estul, nordul, sudul și centrul țării. Alte 47 de drone cu rol de ținte false au dispărut de pe radar fără consecințe negative, au anunțat Forțele Aeriene ale Ucrainei. Atacul aerian a vizat regiunile Harkov, Donețk, Dnipropetrovsk și Kiev. În capitală au fost doborâte trei drone și au izbucnit mai multe incendii, fiind înregistrați trei răniți, potrivit Ukrainska Pravda.

UPDATE Washingtonul nu dorește „o încetare a focului de trei zile (…), ci o încetare completă și durabilă a focului și sfârșitul conflictului”, a declarat marți o purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat, în timp ce trimisul special al lui Donald Trump a subliniat că Rusia „nu a câștigat războiul”, potrivit Le Figaro.

UPDATE Autoritățile franceze au acuzat marți cel mai cunoscut grup de hackeri din Rusia că a orchestrat atacuri cibernetice asupra campaniei electorale a președintelui Emmanuel Macron din 2017, scrie POLITICO. Este pentru prima dată când Franța acuză public Moscova că se află în spatele afacerii cunoscute sub numele de „Macron Leaks”, care a dus la divulgarea a mii de documente aparținând echipei de campanie a lui Macron.

UPDATE Rusia va avea un nou Stalingrad. Președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret prin care aeroportul din Volgograd va primi numele istoric „Stalingrad”, a relatat serviciul de presă al Kremlinului. „Pentru a perpetua Victoria poporului sovietic în Marele Război Patriotic din 1941-1945, decretez: să se atribuie Aeroportului Internațional Volgograd denumirea istorică «Stalingrad», se arată în textul decretului citat în raport.

UPDATE Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a avertizat că Statele Unite vor înceta să medieze conflictul dacă Rusia și Ucraina nu fac „propuneri concrete” pentru a pune capăt războiului, a declarat presei purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, scrie Gândul.

UPDATE Într-un moment critic pentru Ucraina, marcat de speranța unor negocieri de pace conduse de Donald Trump și de temerile legate de o posibilă retragere a sprijinului militar american, armata ucraineană își îndreaptă atenția spre inovație. În centrul acestei strategii se află o inițiativă menită să mențină Ucraina în luptă chiar și în absența ajutorului occidental – este, de fapt, „planul B” al Kievului, potrivit New York Times. Planul presupune extinderea a patru batalioane de drone în regimente, de la 700 la 2.500 de soldați fiecare, înarmați cu drone FPV și alte sisteme fără pilot, inclusiv vehicule terestre înarmate. Strategia vizează nu doar eficiență militară, ci și rezolvarea unei probleme critice: scăderea motivației pentru înrolare. Pe fondul unei reticențe crescute față de recrutare, forțele armate ucrainene au dificultăți în a-și completa efectivele.

UPDATE Un pilot al Forțelor Aeriene ucrainene, cu indicativul „Denfix”, a reușit să intercepteze și să distrugă o dronă rusească Shahed în timpul unei misiuni desfășurate în zori, o raritate într-un conflict aerian care se poartă, de regulă, sub acoperirea nopții.

UPDATE Cel de-al zecelea general rus ucis de la debutul invaziei în Ucraina, zilele trecute, prin detonarea unei bombe într-o mașină-capcană avea și o funcție foarte importantă în armata Rusiei. Conform Kyiv Independent, care citează un necrology al Ministerului Apărării, Iaroslav Moskalik pregătea în mod frecvent rapoarte despre situația din Ucraina, pe care le înmâna președintelui Vladimir Putin. Potrivit necrologului, din 2015 până în 2021, Moskalik a făcut parte, de asemenea, din delegația rusă la Grupul de contact de la Minsk și a participat la discuțiile de la Minsk și la reuniunile Normandy Four de la Berlin și Paris. De asemenea, el a lucrat la planificarea intervenției militare a Rusiei în Siria în 2015. Mai mult, Moskalik, un fost șef adjunct al Direcției principale de operațiuni a armatei ruse, făcea parte dintr-un nucleu militar care supraveghea evoluțiile de pe câmpul de luptă din cadrul Statul Major rus, se arată într-un alt necrology, publicat în ziarul rus de stat Krasnaia Zvezda, citat de Digi24.

UPDATE Singura țară din NATO care nu are armată a încercat mult timp să evite implicarea în orice conflict extern, dar acum tensiunile tot mai aprinse la nivel mondial au forțat-o să își facă planuri serioase de apărare. Totuși, spre deosebire de celelalte patru țări nordice care și-au unit forțele pentru a forma o armată combinată cât mai independentă de SUA, Islanda a adoptat o strategie diferită, relatează Wall Street Journal.

UPDATE Europa s-ar chinui să adune 25.000 de soldați pentru a face parte dintr-o forță de „descurajare” în Ucraina, pentru că armatele sale sunt subfinanțate și cu efective insuficiente, au dezvăluit mai multe surse pentru publicația britanică The Times, notează Digi24.

UPDATE Președintele SUA, Donald Trump, a glumit marți că ar dori să îi succeadă Papei Francisc, care a murit săptămâna trecută. Trump, întrebat pe cine ar dori să vadă devenind următorul pontif catolic, a declarat reporterilor: „Mi-ar plăcea să fiu Papă. Asta ar fi alegerea mea nr. 1”, potrivit Reuters.

UPDATE Volodimir Zelenski a avertizat că lui Vladimir Putin nu trebuie să i se facă niciun „cadou” teritorial pentru a pune capăt războiului, într-un moment în care Washingtonul pare să ia în considerare recunoașterea regiunilor ocupate de Moscova în Ucraina. În plus, el atenționează că Rusia ar putea pregăti o nouă agresiune teritorială în această vară sub pretextul unor exerciții în Belarus. Afirmațiile președintelui ucrainean au fost făcute marți, 29 aprilie, în fața participanților la summitul Inițiativei celor Trei Mări (3SI) de la Varşovia „Așadar, vă rugăm să rămâneți alături de Ucraina. Vă suntem sincer recunoscători pentru sprijinul militar, de care încă avem nevoie, deoarece Rusia doreşte să prelungească acest război. Apreciem, de asemenea, fiecare investiție în industria noastră de apărare şi promitem că ceea ce construim acum ne va apăra nu numai pe noi, ci şi pe cei care investesc”, le-a spus Zelenski celor 13 lideri regionali reuniți la Varşovia. Liderul ucrainean i-a avertizat că Rusia ar putea pregăti o nouă agresiune teritorială în această vară, sub pretextul unor exerciții în Belarus. „Uitați-vă la Belarus – în această vară, Rusia pregăteşte ceva acolo, sub pretextul unor exerciții militare. Aşa încep de obicei noile sale atacuri. Dar unde va fi de data aceasta? Nu știu. Ucraina? Lituania? Polonia? Doamne ferește! Dar trebuie să fim cu toții pregătiți. Toate instituţiile noastre sunt deschise cooperării”, a transmis liderul ucrainean.

UPDATE Rusia și Coreea de Nord au început miercuri construcția unui pod rutier între cele două țări, care va traversa râul Tumen, ca parte a eforturilor de consolidare a parteneriatului strategic, a declarat premierul rus. Podul este construit în apropierea podului feroviar existent, „Podul Prieteniei”, inaugurat în 1959, după războiul din Coreea, informează Reuters.

UPDATE Trupele nord-coreene care luptă alături de armata lui Vladimir Putin în regiunea rusă Kursk ar putea fi redistribuite pe teritoriul Ucrainei, au declarat experți și oficiali ucraineni pentru Kyiv Independent. Însă consecințele unei astfel de mișcări ar fi catastrofale și ar putea duce inclusiv la declanșarea unui Al Treilea Război Mondial, avertizează aceștia, scrie Digi24.

UPDATE Din cei peste 15.000 de soldați nord-coreeni trimiși în Ucraina pentru a lupta alături de armata rusă, aproape o treime au fost răniți de la începutul implicării Phenianului în conflictul armat pornit cu invazia rusească din 2022. Numărul celor uciși pe front este de aproximativ 600 de soldați, au declarat miercuri, 30 aprilie, parlamentari sud-coreeni, afirmații bazate pe cifrele colectate de agenţia de spionaj a ţării, scrie Ziare.com.

UPDATE  Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a recunoscut pentru prima dată că soldați nord-coreeni au luat parte la luptele pentru recuperarea teritoriului rus după incursiunea Ucrainei în regiunea Kursk anul trecut. La două zile după ce Moscova a susținut că a recucerit întreaga regiune Kursk, Putin a declarat luni: „Prietenii noștri coreeni au acționat dintr-un sentiment de solidaritate, dreptate și camaraderie autentică”. „Aducem un omagiu eroismului, nivelului ridicat de pregătire specială și sacrificiului de sine al soldaților coreeni care, umăr la umăr cu luptătorii ruși, au apărat patria noastră ca pe propria lor țară”, a spus el, potrivit CNN, citat de NewsWeek.