Inteligența artificială este mai aproape de Republica Moldova decât ne imaginăm, iar experții ne recomandă să nu fugim de provocările timpului. Noile tehnologii ne vor ajuta să rezolvăm deficitul brațelor de muncă din agricultură și chiar în eliminarea unor scheme de corupție din instituțiile statului. Premierul Dorin Recean spune că și-ar dori să pună la muncă inteligența artificială cel puțin la capitolul achizițiilor publice. Până atunci, ca să fim în pas cu timpul, trebuie să avem tineri dornici de a îmbrățișa domeniul IT.
„Dacă ne uităm strict din perspectiva comparării cu inteligența umană, cred că putem vorbi de instrumente de inteligență artificială generativă la nivelul inteligenței umane medii, e vorba de vreo doi, trei ani. Deci, vorbim despre un viitor aproape imediat”, a declarat președinte AmCham Moldova, Alexandru Cozun.
Deși sistemul de inteligență artificială ar putea aduce beneficii în mai multe domenii, pe de altă parte ar reduce semnificativ numărul locurilor de muncă. Specialiștii din IT cred că acest lucru ar fi un imbold pentru oameni de a se reprofila în domeniul intelectual.
„De exemplu, să luăm agricultura. Inteligența artificială poate drastic diminua numărul de angajați în agricultură, unde, de exemplu, la prelucrarea manuală sau semi-manuală sau cu ajutorul tractoarelor parțial, la 10 hectare e nevoie de 100 de oameni, în ultimă instanța, asta se poate reduce la două, trei persoane. Inteligența artificială sigur că va duce la un număr mai mic de locuri de muncă în unele domenii, numai că inteligența artificială va stimula transformarea celor care nu vor fi utilizați în unele domenii într-o muncă intelectuală”, a menționat directorul unei companii IT, Vitalie Tătaru.
Autoritățile de la noi spun că inteligența artificială ar fi de folos și pentru instituțiile publice.
„Inteligența artificială ajută și Guvernul. Guvernul Republicii Moldova este în căutare de soluții pentru ca să utilizăm algoritmii de inteligență artificială pentru o mai bună și mai transparentă monitorizare a achizițiilor publice”, a spus prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean.
Experții subliniază, însă, că una dintre cele mai mari provocări ale implementării acestor tipuri de sisteme ține de adaptarea umană, iar autoritățile ar trebui să depună eforturi ca să contribuie la asimilarea noilor aptitudini de către cetățeni.
„Cea mai mare provocare în implementarea inteligenței artificiale este adaptarea umană. Oamenii trebuie să învețe metode noi de lucru, ei trebuie să înțeleagă noi căi de colaborare cu sistemele AI și asta necesită o schimbare de comportament. (musca) Sunt două căi prin care Guvernul poate să lucreze și să înroleze oamenii în acest efort. Una din ele este educația, este foarte important ca oamenii să învețe aptitudini care să îi ajute să extragă mai mult din sistemele de inteligență artificială. O altă cale este sensibilizarea, implicarea în comunitate, marketingul”, a menționat profesorul de AI în Marea Britanie, David Shrier.
Potrivit ministrului Economiei, societatea noastră este din ce în ce mai familiarizată cu lumea digitală, chiar dacă mai există sceptici.
„Există o parte din societate care poate încă nu a văzut potențialul și beneficiul, dar eu văd cifrele. Șapte din 10 solicitări de servicii publice sunt online și astea sunt cifre, date concrete pentru anul trecut, anul 2023. Concluzia mea este că societatea, de fapt, îmbrățișează digitalizarea și da, evident, că poate sunt oameni care nu înțeleg, poate nu sunt gata”, a vorbit ministrul Economiei, Dumitru Alaiba.
Timp de două zile, la Chișinău se desfășoară conferința „Inteligența Artificială & Big Data”, eveniment ce întrunește experți, lideri de afaceri, reprezentanți ai sectorului educațional și autorități publice din Republica Moldova, România, dar și alte state. Evenimentul își propune să contribuie la intensificarea cooperării transfrontaliere pe dimensiunea de inovare și dezvoltare, oferind Republicii Moldova oportunitatea de a învăța din experiența partenerilor.
